VIDEO Calea parcursă de Malta spre UE şi beneficiile obţinute de cetăţeni după aderare

16 Sept. 2024, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2024, 09:09 // Actual //  bani.md

Malta este una dintre cele mai mici țări din Europa, cu o populație sub 450.000 de cetățeni, însă bogată în istorie și cultură. Țara are o rată a criminalității extrem de scăzută, ceea ce oferă siguranță maximă cetățenilor, dar și turiștilor. Și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964, după negocieri intense cu Regatul Unit. S-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974, iar în 1980 a adoptat o politică de neutralitate.

Calea spre Uniunea Europeană

La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe de atunci, Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană. După negocieri de durată, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, care a dus la un vot favorabil. Alegerile generale au avut loc la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului din acea perioadă un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 16 aprilie 2003, la Atena, Grecia.

Țara a aderat la UE pe 1 mai 2004, după validarea prin referendum popular la 8 martie 2003. Este stat membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007, iar în perioada ianuarie – iunie 2017 a deținut și Președinția Consiliului UE. Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008. 

PIB-ul țării a crescut de la 4,6 miliarde de euro în 2004, anul aderării, la 16,4 miliarde de euro în 2022. O altă explozie în sensul bun al cuvântului a fost salariul mediu brut, care a crescut de la 1.200 de euro, cât era în 2004, la 2.300 de euro lunar către 2022. 

Malta a invitat cetățenii să participe la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană la 8 martie 2003. Rezultatele finale au arătat că 53,6% dintre maltezi au votat în favoarea aderării.

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.