Săptămâna de lucru de patru zile: mai puțin stres pentru angajați, semne de întrebare legate de productivitate

19 Oct. 2024, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2024, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Timp de șase luni, 41 de întreprinderi germane au participat la un program derulat de societatea Intraprenör pentru a reduce timpul de lucru și chiar pentru a introduce săptămâna de patru zile, o revendicare de lungă durată a sindicatelor din țară. Proiectul a fost coordonat, de asemenea, de Universitatea din Münster și de inițiativa internațională „4 Day-Week Global”, care a fost exportată în opt țări, printre care Marea Britanie, Australia și Portugalia.

Principala concluzie a studiului german este că, la o durată de lucru săptămânal neschimbată, săptămâna de patru zile îmbunătățește „semnificativ” sănătatea mentală și fizică a angajaților. Aceasta a fost monitorizată timp de șase luni prin intermediul unui ceas conectat, prelevări capilare și al autoevaluării.

„Acest lucru contrastează cu ideea că a avea același volum de muncă de realizat în mai puțin timp ar putea duce la o creștere a stresului resimțit” de angajat, se arată în studiu.

Productivitatea, în discuție

În medie, participanții au resimțit mai puțin stres în timpul săptămânii – 178 de minute față de 191 înainte de începerea experimentului. De asemenea, ei au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult în fiecare săptămână. Aceste „efecte pozitive” asupra sănătății sunt susceptibile de a „reduce absenteismul pe termen lung”, potrivit cercetătorilor.

Respondenții se consideră ușor mai productivi, fără ca, în același timp, volumul lor de muncă să se modifice. Cu toate acestea, studiul rămâne prudent în ceea ce privește chestiunea productivității și semnalează alte limitări. De exemplu, nu există nicio dovadă că săptămâna de patru zile crește profiturile companiei, reduce concediile medicale sau amprenta de carbon.

Pe de altă parte, 39% dintre companii au decis să aplice săptămâna de patru zile după studiu, iar 34% vor continua experimentul. În eșantionul studiului, mai mult de jumătate dintre companii au între 10 și 50 de angajați, în sectorul serviciilor, al producției sau al construcțiilor.

De la criza Covid, săptămâna de patru zile a fost un subiect de dezbatere regulat în Germania. Aceasta s-a aflat în centrul revendicărilor sindicatului mecanicilor de tren GDL în timpul unui conflict cu Deutsche Bahn în martie anul trecut. Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, dar, în decembrie, conducerea și sindicatele au convenit asupra unei reduceri „colective” a timpului de lucru de la 35 la 32 de ore, cu compensare salarială parțială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!