Săptămâna de lucru de patru zile: mai puțin stres pentru angajați, semne de întrebare legate de productivitate

19 Oct. 2024, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2024, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Mai puțin stres, o ușoară creștere a productivității, dar rămân unele semne de întrebare: acestea sunt concluziile unui raport privind efectele săptămânii de patru zile în Germania, prezentat vineri, scrie BFM TV.

Timp de șase luni, 41 de întreprinderi germane au participat la un program derulat de societatea Intraprenör pentru a reduce timpul de lucru și chiar pentru a introduce săptămâna de patru zile, o revendicare de lungă durată a sindicatelor din țară. Proiectul a fost coordonat, de asemenea, de Universitatea din Münster și de inițiativa internațională „4 Day-Week Global”, care a fost exportată în opt țări, printre care Marea Britanie, Australia și Portugalia.

Principala concluzie a studiului german este că, la o durată de lucru săptămânal neschimbată, săptămâna de patru zile îmbunătățește „semnificativ” sănătatea mentală și fizică a angajaților. Aceasta a fost monitorizată timp de șase luni prin intermediul unui ceas conectat, prelevări capilare și al autoevaluării.

„Acest lucru contrastează cu ideea că a avea același volum de muncă de realizat în mai puțin timp ar putea duce la o creștere a stresului resimțit” de angajat, se arată în studiu.

Productivitatea, în discuție

În medie, participanții au resimțit mai puțin stres în timpul săptămânii – 178 de minute față de 191 înainte de începerea experimentului. De asemenea, ei au făcut mai multe exerciții fizice și au dormit în medie cu 38 de minute mai mult în fiecare săptămână. Aceste „efecte pozitive” asupra sănătății sunt susceptibile de a „reduce absenteismul pe termen lung”, potrivit cercetătorilor.

Respondenții se consideră ușor mai productivi, fără ca, în același timp, volumul lor de muncă să se modifice. Cu toate acestea, studiul rămâne prudent în ceea ce privește chestiunea productivității și semnalează alte limitări. De exemplu, nu există nicio dovadă că săptămâna de patru zile crește profiturile companiei, reduce concediile medicale sau amprenta de carbon.

Pe de altă parte, 39% dintre companii au decis să aplice săptămâna de patru zile după studiu, iar 34% vor continua experimentul. În eșantionul studiului, mai mult de jumătate dintre companii au între 10 și 50 de angajați, în sectorul serviciilor, al producției sau al construcțiilor.

De la criza Covid, săptămâna de patru zile a fost un subiect de dezbatere regulat în Germania. Aceasta s-a aflat în centrul revendicărilor sindicatului mecanicilor de tren GDL în timpul unui conflict cu Deutsche Bahn în martie anul trecut. Același lucru este valabil și pentru industria siderurgică, dar, în decembrie, conducerea și sindicatele au convenit asupra unei reduceri „colective” a timpului de lucru de la 35 la 32 de ore, cu compensare salarială parțială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cardurile bancare emise în Republica Moldova au fost utilizate pentru peste 104,3 milioane de tranzacții, în valoare totală de 62,57 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Deși plățile fără numerar domină categoric după numărul operațiunilor, retragerile de bani de la bancomate și alte puncte de eliberare a numerarului continuă să reprezinte aproape jumătate din valoarea tranzacțiilor.

Potrivit statisticilor BNM, din totalul de 104,3 milioane de operațiuni efectuate cu carduri emise în Republica Moldova, aproximativ 96,44 milioane au reprezentat plăți fără numerar, iar alte 7,86 milioane au fost retrageri de numerar.

Astfel, plățile cu cardul au reprezentat 92,5% din numărul total al tranzacțiilor, în timp ce retragerile de numerar au avut o pondere de numai 7,5%.

Situația se schimbă însă atunci când sunt analizate sumele tranzacționate. Valoarea plăților fără numerar a constituit 32,77 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar au însumat 29,79 miliarde de lei. Prin urmare, numerarul continuă să reprezinte aproximativ 47,6% din valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova.

Diferențele se observă și la valoarea medie a tranzacțiilor. O plată fără numerar a constituit, în medie, aproximativ 340 de lei, în timp ce suma medie retrasă în numerar a fost de aproape 3.792 de lei. Cu alte cuvinte, valoarea unei retrageri de numerar este de peste 11 ori mai mare decât cea a unei plăți cu cardul.

Datele BNM arată și amploarea utilizării cardurilor moldovenești peste hotare. Cu acestea au fost efectuate în străinătate aproximativ 15,26 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 7,32 miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar efectuate peste hotare au însumat 246,1 milioane de lei.

În Republica Moldova, cardurile emise în străinătate au fost utilizate pentru 13,45 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 6,76 miliarde de lei. Alte 689,6 mii de operațiuni au reprezentat retrageri de numerar, în valoare totală de 2,48 miliarde de lei.

Un alt indicator este dezvoltarea plăților la distanță. Cu cardurile emise în Republica Moldova au fost efectuate 10,83 milioane de tranzacții pe platforme de comerț electronic, în valoare de 5,16 miliarde de lei. În paralel, prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță au fost înregistrate 8,28 milioane de operațiuni, în valoare de 6,23 miliarde de lei.

În ceea ce privește sistemele internaționale de plăți, Mastercard domină tranzacțiile fără numerar realizate cu carduri emise în Republica Moldova, cu 55,62 milioane de operațiuni și o valoare de 19,21 miliarde de lei. Visa a înregistrat 40,82 milioane de operațiuni, în valoare de 13,55 miliarde de lei.