Ţara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat

22 Oct. 2024, 12:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2024, 12:24 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul comunist al Cubei se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de la prăbuşirea URSS din 1991. Ţara este măcinată de o criză energetică fără precedent, suprapusă peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă şi medicamente, rezultatul unei prăbuşiri economice de amploare, scrie Financial Times.

„Guvernul cubanez şi partidul comunist se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Guvernul este falit, şi nu mai poate să importe suficiente alimente sau combustibil” a declarat Bill LeoGrande, cercetător la American University din Washington.

Reţeaua naţională de electricitate a cedat de patru ori în ultimele patru zile, lăsând cea mai mare parte a ţării, inclusiv capitala Havana, fără curent electric. Locuitorii au fost nevoiţi să care găleţi cu apă din cisterne sau fântâni până la casele lor şi să stea la coadă ore întregi pentru pâine şi alte produse esenţiale. Şcolile şi micile businessuri s-au închis temporar, în timp oamenii furioşi au ieşit pe străzi pentru a protesta.

Într-o încercare de calma spiritele, preşedintele Miguel Díaz-Canel a apărut duminică seara la televiziunea de stat îmbrăcat în uniformă militară pentru a avertiza cubanezii să nu ia parte la „vandalism”.

În timp ce autorităţile cubaneze se străduiau să reconecteze reţeaua electrică învechită a ţării, un uragan de categoria unu s-a abătut asupra estului insulei, provocând ploi abundente şi vânturi puternice în zonă, exacerbând problemele deja existente.

Criza energetică survine într-un moment periculos pentru Cuba, care se chinuie să asigure populaţiei resurse vitale, precum alimente, apă şi colectarea gunoiului, şi ale cărei economie a fost afectată de cererea turistică slabă şi de sancţiunile severe ale SUA.

Cubanezii sunt obişnuiţi cu penele de curent, însă problema a devenit din ce în ce mai gravă , întreruperile de patru ore fiind o caracteristică obişnuită a vieţii în Havana, în timp ce în mediul rural acestea durează adesea mai mult de 12 ore pe zi.

Într-un discurs adresat naţiunii săptămâna trecută, prim-ministrul Manuel Marrero a declarat că ţara nu îşi mai poate permite să cumpere suficient combustibil de pe piaţa internaţională pentru a produce energia de care are nevoie.

Livrările din partea aliaţilor internaţionali ai Cubei nu compensează deficitul. Venezuela a redus considerabil livrările de petrol către Cuba în ultimii ani şi, deşi Rusia a crescut livrările de ţiţei, acestea nu sunt suficiente pentru a alimenta insula. China instalează panouri solare pe insulă, dar acesta este un proiect pe termen lung, care nu rezolvă criza din prezent.

Mai mult, guvernul nu a reuşit să întreţină centralele electrice din epoca sovietică şi nu a implementat pe deplin reformele promise, orientate spre piaţă, care ar putea ajuta la tranziţia către o economie mai deschisă.

Embargoul american este sursa penuriei de combustibil. Administraţia Biden a păstrat în vigoare toate măsurile economimce luate împotriva Cubei în era Trump, care, potrivit economiştilor, împiedică miliarde de dolari să intre în conturile statului în fiecare an.

Embargoul american a privat statul cubanez de „„apacitatea de a face multe lucruri, inclusiv de a importa piese de schimb şi combustibil pentru producţia de electricitate”, a declarat Fulton Armstrong, un fost ofiţer naţional de informaţii al SUA pentru America Latină.

Analiştii spun că, pentru a asigura o aprovizionare cu energie sustenabilă , Cuba trebuie să înlocuiască centralele electrice din era sovietică, majoritatea fiind vechi de aproape o jumătate de secol.

„Soluţia este o reformă radicală şi investiţii externe”, a declarat Ricardo Torres, cercetător la Centrul pentru studii latino-americane de la American University.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.