A fost aprobată Strategia națională de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului pentru 2020-2025

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea strategiei a fost aprobat astăzi, 26 mai de către Legislativ, în cadrul ședinței plenare, scrie Realitatea.md.

Conform documentului, se modifică termenii de executare a unor prevederi ale strategiei, ca urmare a extinderii perioadei de implementare. De asemenea, a fost redactat planul de acțiuni al strategiei în vederea indicării exprese a autorităților responsabile de realizarea acțiunilor.

Urmare a aprobării Raportului de evaluare națională a riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, planul de acțiunii pentru implementarea strategiei a fost completat cu unele măsuri în scopul minimizării riscurilor identificate.

O altă prevedere se referă la completarea strategiei cu recomandările formulate de experți în procesul de evaluare a Republicii Moldova de către Forumul Global al Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD).

Totodată, hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 a fost completată cu o nouă anexă. Aceasta include lista indicatorilor care vor fi utilizați la stabilirea eficienței sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

#finantarea terorismului #spalare de bani #strategie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.