Achită cu cardul tău Mastercard de la Moldindconbank și participă la Caravana cadourilor

Moldindconbank și Mastercard lansează promoția „Caravana cardurilor și cadourilor”, care îți poate aduce multe premii, inclusiv o vacanță în Egipt pentru întreaga familie.

Caravana pornește pe 7 iunie, iar până pe 27 august 2023 va face înconjurul țării. În această perioadă, te așteptăm în cele 28 de locații din cadrul rețelei de supermarketuri Linella să-ți deschizi un card Mastercard. La emiterea cardului vei obține un premiu bănesc garantat, în valoare de 50 de lei, transferat direct pe cont.

Pentru că ne place să te surprindem plăcut, ți-am pregătit și alte premii wow. Efectuează cel puțin o plată, în valoare de minim 300 de lei, cu cardul tău Mastercard de la Moldindconbank și te poți alege cu unul dintre cele 84 de premii speciale – un coș cu produse alimentare de la Linella, în valoare de 1000 de lei și chiar unul dintre cele 23 de pachete de călătorie în Egipt pentru maxim 4 persoane.

Eligibilă este orice achitare la comercianții din țară sau din străinătate, inclusiv online. Câștigătorii vor fi desemnați prin tragere la sorți, la final de promoție.

Să știi că la ”Caravana cardurilor și cadourilor” participă atât cardurile noi, deschise în perioada promoției, cât și cele emise înainte de aceasta. Iar mai multe plăți cu cardul tău preferat Mastercard înseamnă mai multe șanse de câștig și, respectiv, mai multe premii!

Click aici pentru a face cunoștință cu Regulamentul promoției și adresele unde îți poți deschide un card pentru a beneficia de premiul garantat.

Moldindconbank – mereu alături!

#caravana #Mastecard #Moldindconbank #cadouri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.