Achiziție importantă pe piața Farma din Moldova. „Felicia” cumpără „Gedeon Richter”

Despre Gedeon Richter

Gedeon Richter Plc. (www.richter.hu), cu sediul în Budapesta / Ungaria. Сompanie farmaceutică în Europa Centrală și de Est, cu o prezență directă în expansiune în Europa de Vest, în China și în America Latină.

După ce a ajuns la o capitalizare de piață de 3,8 miliarde EUR (4,5 miliarde USD) până la sfârșitul anului 2020, vânzările consolidate ale Richter au fost de aproximativ 1,6 miliarde EUR (1,8 miliarde USD) în același an. Portofoliul de produse al Richter acoperă multe domenii terapeutice, inclusiv asistența medicală a femeilor, sistemul nervos central și zonele cardiovasculare. Având cea mai mare unitate de cercetare și dezvoltare din Europa Centrală și de Est, activitatea de cercetare inițială a lui Richter se concentrează pe tulburările SNC.

Cu expertiza sa larg recunoscută în chimia steroizilor, Richter este un jucător semnificativ în domeniul sănătății femeilor din întreaga lume. Richter este, de asemenea, activ în dezvoltarea produselor biosimilare.

Afaceri în Moldova

În anul 2019, ultimul an în care datele financiare sunt publice pe Biroul Național de Statistică, „Gedeon Richter – Rețea Farmaceutică” înregistrase un venit din vânzări de peste 113 milioane de lei. Totuși, a raportsat o pierdere de 3,6 milioane de lei. La acel moment în cadrul companiei activau 151 de angajați.

Datoriile curente ale firmei depățeau 100 de milioane de lei, iar împrumurturile în Capitalul Propriu au fost de peste 56 de milioane de lei.

Situația în 2019, în cadrul celei de a doua companii preluate de Felicia, arăta mult mai bine. De fapt, improtanța anului 2019 constă și în faptul că anume la finele acestei perioade afi fi fost realizate negocierile între companii.

Întreprinderea mixtă moldo-ungară „RihPanGalFarma SRL” a înregistrat în 2019 un profit de peste 17 milioane de lei, perioadîă în care veniturile din vânzări au depășit 715 milioane de lei. În total, în cadrul acestei companii, în anul 2019, activau 138 de angajați.

Valoarea datoriilor curente depășea 135 de milioane de lei, iar cea a datoriilor pe termen lung se cifra la 17,33 milioane de lei.

Despre Farmacia Felicia

„Farmacia Felicia” este prima rețea farmaceutică din Republica Moldova, fondată în anul 1997 de către Dorian Berdos, fiind unicul deținător al afacerii până în prezent, compania fiind 100% autohtonă. Actualmente, compania deține un depozit farmaceutic care importă medicamente, dispozitive medicale și produse cosmetice. În peste 20 de ani de activitate, grupul de companii „Felicia” și-a extins rețeaua de farmacii la peste 130 de unități în Republica Moldova, cu ajutorul a peste 1000 de angajați. Pentru buna desfășurare a activității, compania acordă un rol important protecției mediului înconjurător, prin investiția în proiecte ecologice, care sunt implementate atât în cadrul organizației, cât și în afara acesteia.

Rezultatele afacerii

Farmacia Felcia este una dintre cele mai mari rețele pe piața farmaceutică. Veniturile din vânzări în perioada de referință au depășit 369 de milioane de lei, acestea generând un profit de 4,9 milioane de lei.

În cadrul companiei activează 321 de angajați.

în perioada de referință, valoarea totală a datoriilor curente a companiei au ajuns la peste 100 de milioane de lei, iar valoarea datoriilor pe termen lung era de 65 de milioane de lei.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.