Acționarul de peste Prut al unei bănci din Republica Moldova a contabilizat cel mai mare profit din ultimul deceniu

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară românească, a obţinut după primele nouă luni din 2021 un profit net record de 1,47 mld. Lei echivalentul a 283 mil. de euro, în creştere cu 63,5% comparativ cu câştigul din aceeaşi perioadă din 2020, perioadă marcată puternic de pandemia COVID-19.

Câştigul obţinut de Banca Transilvania în primele nouă luni din 2021 este cel mai mare din aceeaşi perioadă din ultimul deceniu.

„Continuăm creşterea finanţărilor şi a operaţiunilor semnificativ peste media pieţei şi contribuim la relansarea economiei şi a societăţii, câştigând în acelaşi timp cotă de piaţă. BT este o bancă românească, banca românilor, un campion local şi un exemplu că atunci când ai ambiţie, curaj şi profesionalism, reuşeşti. Continuăm investiţiile în oameni, unităţi şi tehnologie pentru a oferi clienţilor noştri cea mai bună experienţă şi continuăm creşterea businessului şi a finanţărilor“, a declarat Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.