Adevăratul motiv pentru prăbuşirea Bitcoin. Elon Musk nu este principalul vinovat

Preţul Bitcoin a scăzut sub 34.000 de dolari pentru prima dată în trei luni, însă nu Elon Musk este principalul vinovat, scrie BBC.

Scăderea valorii Bitcoin a început în urmă cu o săptămână, atunci când Elon Musk a spus că Tesla nu va mai accepta plățile cu Bitcoin.

Luni, Bitcoin a scăzut cu 13%, în timp ce alte monede digitale, precum Ethereum şi Dogecoin, au pierdut până la 18% din valoare.

Preţul Bitcoin a scăzut iniţial sub 40.000 de dolari, iar ulterior a scăzut cu încă 6.000 de dolari.

Între timp, acţiunile Tesla au scăzut cu aproximativ 3% pe tranzacţionarea din Wall Street, legăturile producătorului de maşini electrice cu Bitcoin fiind o posibilă cauză.

Tranzacţionarea criptomonedelor este ilegală în China din 2019, în încercarea de a stopa spălarea de bani, însă oamenii pot în continuare să tranzacţioneze Bitcoin, o acţiune care preocupă Beijingul.

Marţi, trei organizaţii susţinute de stat, inclusiv Asociaţia Naţională a Finanţelor pe Internet, Asociaţia Bancară şi Asociaţia de Plăţi şi Compensare au emis un avertisment pe reţelele de socializare.

Consumatorii nu au nicio protecţie dacă înregistrează pierderi în tranzacţiile cu criptomonede, spune cele trei organizaţii.

Ele adaugă că recentele schimbări ale preţurilor criptomonedelor „încalcă grav siguranţa activelor oamenilor” şi perturbă „ordinea economică şi financiară”.

„China pune de ceva timp presiune asupra zonei cripto, dar această decizie reprezintă o intensificare. Alte ţări ar putea urma, pe măsură ce băncile centrale fac paşi către propriile monede digitale”, spune Neil Wilson de la Markets.com.

În mod ironic, deşi moneda digitală nu poate fi tranzacţionată, legal, în China, mai mult de 75% din mineritul de Bitcoin se realizează în… China, ceea ce ar fi și o posibilă cauză a scăderii drastice a prețului Bitcoin.

#pretul bitcoin #scadere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.