Adevăratul motiv pentru prăbuşirea Bitcoin. Elon Musk nu este principalul vinovat

19 Mai 2021, 17:30
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
19 Mai 2021, 17:30 // Au Bani //  MD Bani

Preţul Bitcoin a scăzut sub 34.000 de dolari pentru prima dată în trei luni, însă nu Elon Musk este principalul vinovat, scrie BBC.

Scăderea valorii Bitcoin a început în urmă cu o săptămână, atunci când Elon Musk a spus că Tesla nu va mai accepta plățile cu Bitcoin.

Luni, Bitcoin a scăzut cu 13%, în timp ce alte monede digitale, precum Ethereum şi Dogecoin, au pierdut până la 18% din valoare.

Preţul Bitcoin a scăzut iniţial sub 40.000 de dolari, iar ulterior a scăzut cu încă 6.000 de dolari.

Între timp, acţiunile Tesla au scăzut cu aproximativ 3% pe tranzacţionarea din Wall Street, legăturile producătorului de maşini electrice cu Bitcoin fiind o posibilă cauză.

Tranzacţionarea criptomonedelor este ilegală în China din 2019, în încercarea de a stopa spălarea de bani, însă oamenii pot în continuare să tranzacţioneze Bitcoin, o acţiune care preocupă Beijingul.

Marţi, trei organizaţii susţinute de stat, inclusiv Asociaţia Naţională a Finanţelor pe Internet, Asociaţia Bancară şi Asociaţia de Plăţi şi Compensare au emis un avertisment pe reţelele de socializare.

Consumatorii nu au nicio protecţie dacă înregistrează pierderi în tranzacţiile cu criptomonede, spune cele trei organizaţii.

Ele adaugă că recentele schimbări ale preţurilor criptomonedelor „încalcă grav siguranţa activelor oamenilor” şi perturbă „ordinea economică şi financiară”.

„China pune de ceva timp presiune asupra zonei cripto, dar această decizie reprezintă o intensificare. Alte ţări ar putea urma, pe măsură ce băncile centrale fac paşi către propriile monede digitale”, spune Neil Wilson de la Markets.com.

În mod ironic, deşi moneda digitală nu poate fi tranzacţionată, legal, în China, mai mult de 75% din mineritul de Bitcoin se realizează în… China, ceea ce ar fi și o posibilă cauză a scăderii drastice a prețului Bitcoin.

 

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Ian. 2026, 16:10 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!