Adulții moldoveni, mai bogați ca rușii dar mai săraci ca vecinii de peste Prut

O studiu al analiștilor de la compania elvețiană de consultanță UBS arată nivelurile bogăției personale în Europa, evidențiind diferențele semnificative între statele din regiune. Averea per adult, exprimată în dolari americani, include atât componenta financiară, cât și cea nefinanciară, cea din urmă constând preponderent în terenuri și proprietăți imobiliare.

Potrivit economiștilor de la UBS, alegerea medianei, în detrimentul mediei, oferă o imagine mai realistă a distribuției averii, evitând distorsionarea provocată de prezența celor extrem de bogați. Astfel, jumătatea de vest a Europei se remarcă prin bogății mai mari în comparație cu jumătatea de est, iar discrepanțele pot fi, în parte, explicate prin nivelurile salariilor medii și costul vieții.

Cu o avere medie de 360.715 USD în Luxemburg și 413.193 USD în Islanda, aceste țări conduc topul bogăției personale în Europa. În contrast, Turcia și Rusia se evidențiază ca fiind singurele state cu o avere medie sub 10.000 de dolari, cu 5.488 USD, respectiv 8.595 USD.

Adulții din Republica Moldova au o avere de 10.131 USD și sunt mai bogațiț față de cei din Federația Rusă – 8.595 USD, dar mai săraci față de cei din România – 21.545 USD. O avere sub 10.000 USD au 49,8% dintre populația adultă, o avere de la 10.000 USD până la 100.000 USD au 47,3% dintre cei adulți și doar 2,8% au o avere de pînă la 1.000.000 USD.

Măsurată în USD nominal, averea privată netă totală a scăzut cu 11,3 trilioane USD (–2,4%) până la 454,4 trilioane USD la sfârșitul anul. Averea pe adult a scăzut, de asemenea, cu 3.198 USD (–3,6%) pentru a ajunge la 84.718 USD per adult la sfârșitul anului 2022. O mare parte din asta declinul vine din aprecierea dolarului american în raport cu multe alte valute. Dacă cursurile de schimb sunt menținute constante la Ratele 2021, apoi bogăția totală a crescut cu 3,4% și bogăția per adult cu 2,2% în 2022. Aceasta este încă cea mai lentă creștere a averii la cursuri de schimb constante din 2008. Păstrarea cursuri de schimb constante dar luând în considerare efectele inflaţiei duce la o pierdere reală a averii de –2,6% în 2022.

La nivel regional, pierderea bogăției globale a fost puternic concentrată în regiuni mai bogate precum America de Nord şi Europa, care împreună au pierdut 10,9 trilioane USD. Asia Pacific a înregistrat pierderi de 2,1 trilioane USD, în timp ce în America Latină s-a atestat o creștere a averii cu 2,4 trilioane USD, ajutată de o medie de 6% aprecierea monedei în raport cu dolarul american. Capul listei la diminuarea averii în termeni de țară în 2022 este Statele Unite, urmate de Japonia, China, Canada și Australia. Cea mai mare creștere la celălalt capăt a fost înregistrată în Rusia, Mexic, India și Brazilia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.