Agricultura în colaps – Bolea anunță situație excepțională

În contextul în care seceta severă a afectat grav culturile fermierilor, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare lucrează la un proiect de lege pentru a declara situație excepțională în agricultură. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că proiectul este în curs de elaborare și ar putea fi supus votului Parlamentului în această săptămână.

Vladimir Bolea a precizat că actul normativ urmează să fie susținut de Guvern și să fie discutat de parlamentari în perioada imediat următoare, cu scopul de a răspunde situației de criză și de a oferi suport necesar fermierilor afectați de condițiile meteorologice nefavorabile.

Premierul Dorin Recean anunța în debutul ședinței Guvernului din 4 septembrie că Comisia Situații Excepționale a alocat 100 de milioane de lei pentru fermierii afectați de seceta din această vară.

La mijlocul lunii august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment. Pierderile din anul acesta numai pentru culturile de prima grupă au constituit 135 de milioane de lei, în timp ce peste 19 mii de hectare au fost afectate de secetă, afirmau semnatarii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #seceta #stare de urgenta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.