Agricultura moldovenească este subdezvoltată, iar zootehnia este admirabilă,…,dar lipsește cu desăvârșire

Agricultura Moldovei este subdezvoltată axată pe materie primă care este vândută la export cu prețuri foarte mici care nu permite nici dezvoltarea agenților economici dar nici a statului în sine, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea într-o conferință de presă.

„Vorbim de o situație incipientă a proceselor de producție agricolă. Vorbim și de tehnologii foarte vechi folosite de agricultori în procesul de producere a grâului și de prelucrare a pământului. Acest lucru scade din competitivitate la nivel regional”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și de lipsa sistemul de irigare, care în ultimi 30 de ani a fost nimicit în totalitate cu mici excepții.

Bolea s-a referit și la zootehnie care, potrivit lui, practic lipsește

„O altă ramură este zootehnia. Vorbim de 240 de ferme unde cresc 9000 de vaci de lapte și 14 mii de bovine pentru carne. Deci, Republica Moldova nu are zootehnie și cumulul de factori externi a și dus la situația catastrofală din agricultură”, a spus Bolea.

Ministrul a spus că împreună cu Guvernul elaborează un pachet de măsuri urgente pentru reducerea din impactul negativ a acestor crize asupra agricultorilor. „S-a luat decizia de plată la 100% de costul accizei, și asta e 2 lei și 95 de bani la fiecare kg de motorină, până la cantitatea de 64 de tone de motorină folosită de un agent economic. Asta ar însemna că marea majoritate, 100% din agricultorii mici și mijlocii vor primi contra valoarea accizei la motorină în totalitate”.

#Bolea #zootehnie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.