Agricultura moldovenească este subdezvoltată, iar zootehnia este admirabilă,…,dar lipsește cu desăvârșire

Agricultura Moldovei este subdezvoltată axată pe materie primă care este vândută la export cu prețuri foarte mici care nu permite nici dezvoltarea agenților economici dar nici a statului în sine, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea într-o conferință de presă.

„Vorbim de o situație incipientă a proceselor de producție agricolă. Vorbim și de tehnologii foarte vechi folosite de agricultori în procesul de producere a grâului și de prelucrare a pământului. Acest lucru scade din competitivitate la nivel regional”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și de lipsa sistemul de irigare, care în ultimi 30 de ani a fost nimicit în totalitate cu mici excepții.

Bolea s-a referit și la zootehnie care, potrivit lui, practic lipsește

„O altă ramură este zootehnia. Vorbim de 240 de ferme unde cresc 9000 de vaci de lapte și 14 mii de bovine pentru carne. Deci, Republica Moldova nu are zootehnie și cumulul de factori externi a și dus la situația catastrofală din agricultură”, a spus Bolea.

Ministrul a spus că împreună cu Guvernul elaborează un pachet de măsuri urgente pentru reducerea din impactul negativ a acestor crize asupra agricultorilor. „S-a luat decizia de plată la 100% de costul accizei, și asta e 2 lei și 95 de bani la fiecare kg de motorină, până la cantitatea de 64 de tone de motorină folosită de un agent economic. Asta ar însemna că marea majoritate, 100% din agricultorii mici și mijlocii vor primi contra valoarea accizei la motorină în totalitate”.

#Bolea #zootehnie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.