Alarmă în zootehnia moldovenească! Animale, amenințate cu foametea și sacrificarea. FAO: Furaje sunt insuficiente

În zonele cele mai afectate de secetă, furajele pentru animale vor fi probabil insuficiente pentru a hrăni în mod adecvat animalele până în primăvara anului 2023, arată un raport FAO.

„Potrivit instituției, în 2022, populația de bovine, porci, ovine și caprine ar putea să fie redusă între 7 și 11% față de 2021. Micii fermieri, care alcătuiesc majoritatea producătorilor agricoli din Moldova, sunt de obicei fermieri a căror securitate alimentară depinde în mare măsură de capacitatea lor de a cultiva culturile esențiale necesare pentru coșul lor de consum. Creșterile fără precedent ale costurilor inputurilor agricole, cum ar fi semințele, îngrășămintele și hrana pentru animale, împiedică din ce în ce mai mult capacitatea acestor gospodării de a-și satisface nevoile alimentare de bază. S-a constatat că, capacitatea fermierilor de a optimiza producția este afectată atât de condițiile meteorologice nefavorabile, cât și de lipsa cunoștințelor suficiente privind aplicarea tehnicilor și practicilor de adaptare la schimbările climatice”, susține FAO.

La aprobarea noului concept de subvenționare, ministrul Bolea susținea că caccentul va fi pus pe zootehnie, în condițiile în care ramura a rămas subdezvoltată. „Vorbim despre zootehnie. Și din 2023 vom începe un amplu proces de fortificare a acestei ramuri. (…) Până la finalul mandatului de la minister în anul 2025 vreau să ajungem la un minim de 20 mii de vaci în ferme pentru a asigura cantitatea minimă de lapte necesară procesatorilor și consumatorilor din Republica Moldova”.

Ultimele date statistice relevă că în ianuarie-septembrie 2022 față de perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în gospodăriile de toate categoriile cu 5,3%, care a fost generată de scăderea producției atât în gospodăriile populației, cât și în întreprinderile agricole, respectiv, cu 8,4% și cu 2,4 %.

Totodată, în gospodăriile populaţiei a fost marcată micșorarea efectivului de bovine cu 5,8%, de porcine – cu 4,8%, iar efectivul de ovine și caprine a indicat o creștere cu 3,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sacrificare #seceta #animale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.