An de criză dar veniturile la buget au explodat

În prima lună a anului 2023, la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 7,2 miliarde lei, cu 1,4 miliarde lei mai mult față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 7,3 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sunt mai mari cu 1,2 miliarde lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 miliarde lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,2 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat în luna ianuarie a anului curent au constituit 4,5 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea s-au majorat cu 0,9 miliarde lei.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 2,1 miliarde lei, cu 0,3 miliarde lei mai mult față aceeași perioadă a anului trecut, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 2,7 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,8 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 5,3 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,8 miliarde lei față de perioada similară a anului 2022. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,8 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 4,0 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată pentru luna ianuarie a anului curent, toate plățile fiind finanțate integral.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#2023 #acumulări #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.