ANSA reacționează la embargoul instituit de Moscova: Nefondat și lovește în producătorii moldoveni

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova respinge categoric decizia autorităților rusești de a impune un embargo la importul de fructe și legume moldovenești, denunțând aceasta ca fiind nefondată și dăunătoare producătorilor moldoveni.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ANSA subliniază că fructele și legumele moldovenești sunt exportate în peste 80 de țări ale lumii, cu cantitățile de prune și mere exportate în țările europene dublându-se în acest an. De asemenea, se menționează că în nicio altă țară, cu excepția Rusiei, nu au fost semnalate notificări privind încălcări ale standardelor fitosanitare.

ANSA consideră că decizia Rosselhoznadzor contravine principiilor fitosanitare internaționale și nu are la bază niciun argument real. Piața europeană, caracterizată prin condiții stricte privind calitatea produselor, prezintă o cerere tot mai mare pentru fructele și produsele moldovenești, iar analizele de laborator demonstrează absența dăunătorilor menționați în loturile analizate.

La data de 30 noiembrie 2023, Rosselhoznadzor a emis un comunicat de presă anunțând instituirea embargoului la importul fructelor și legumelor din Republica Moldova, acțiune care va intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023. ANSA precizează că până în prezent, autoritățile moldovenești nu au fost oficial notificate cu privire la intenția de a impune restricții.

Rosselhoznadzor a susținut că a descoperit în produsele moldovenești mai multe insecte dăunătoare, interzise în statele Uniunii Economice Eurasiatice. ANSA respinge aceste acuzații, afirmând că instituția a informat la timp Rosselhoznadzor despre acțiunile întreprinse pentru remedierea problemelor semnalate. Rapoartele de laborator demonstrează lipsa acestor dăunători în loturile de fructe și legume.

ANSA constată că Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse utilizează pârghii care contravin principiilor sanitare și fitosanitare, subliniind că scopul acestor acțiuni pare să fie altul decât protecția consumatorilor și a sectorului agricol din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești afirmă că vor continua să coopereze și să furnizeze informații transparente pentru a clarifica situația și pentru a proteja interesele producătorilor de fructe și legume din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargo #ANSA #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.