ANSA reacționează la embargoul instituit de Moscova: Nefondat și lovește în producătorii moldoveni

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova respinge categoric decizia autorităților rusești de a impune un embargo la importul de fructe și legume moldovenești, denunțând aceasta ca fiind nefondată și dăunătoare producătorilor moldoveni.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ANSA subliniază că fructele și legumele moldovenești sunt exportate în peste 80 de țări ale lumii, cu cantitățile de prune și mere exportate în țările europene dublându-se în acest an. De asemenea, se menționează că în nicio altă țară, cu excepția Rusiei, nu au fost semnalate notificări privind încălcări ale standardelor fitosanitare.

ANSA consideră că decizia Rosselhoznadzor contravine principiilor fitosanitare internaționale și nu are la bază niciun argument real. Piața europeană, caracterizată prin condiții stricte privind calitatea produselor, prezintă o cerere tot mai mare pentru fructele și produsele moldovenești, iar analizele de laborator demonstrează absența dăunătorilor menționați în loturile analizate.

La data de 30 noiembrie 2023, Rosselhoznadzor a emis un comunicat de presă anunțând instituirea embargoului la importul fructelor și legumelor din Republica Moldova, acțiune care va intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023. ANSA precizează că până în prezent, autoritățile moldovenești nu au fost oficial notificate cu privire la intenția de a impune restricții.

Rosselhoznadzor a susținut că a descoperit în produsele moldovenești mai multe insecte dăunătoare, interzise în statele Uniunii Economice Eurasiatice. ANSA respinge aceste acuzații, afirmând că instituția a informat la timp Rosselhoznadzor despre acțiunile întreprinse pentru remedierea problemelor semnalate. Rapoartele de laborator demonstrează lipsa acestor dăunători în loturile de fructe și legume.

ANSA constată că Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse utilizează pârghii care contravin principiilor sanitare și fitosanitare, subliniind că scopul acestor acțiuni pare să fie altul decât protecția consumatorilor și a sectorului agricol din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești afirmă că vor continua să coopereze și să furnizeze informații transparente pentru a clarifica situația și pentru a proteja interesele producătorilor de fructe și legume din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargo #ANSA #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.