ANSA reacționează la embargoul instituit de Moscova: Nefondat și lovește în producătorii moldoveni

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova respinge categoric decizia autorităților rusești de a impune un embargo la importul de fructe și legume moldovenești, denunțând aceasta ca fiind nefondată și dăunătoare producătorilor moldoveni.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ANSA subliniază că fructele și legumele moldovenești sunt exportate în peste 80 de țări ale lumii, cu cantitățile de prune și mere exportate în țările europene dublându-se în acest an. De asemenea, se menționează că în nicio altă țară, cu excepția Rusiei, nu au fost semnalate notificări privind încălcări ale standardelor fitosanitare.

ANSA consideră că decizia Rosselhoznadzor contravine principiilor fitosanitare internaționale și nu are la bază niciun argument real. Piața europeană, caracterizată prin condiții stricte privind calitatea produselor, prezintă o cerere tot mai mare pentru fructele și produsele moldovenești, iar analizele de laborator demonstrează absența dăunătorilor menționați în loturile analizate.

La data de 30 noiembrie 2023, Rosselhoznadzor a emis un comunicat de presă anunțând instituirea embargoului la importul fructelor și legumelor din Republica Moldova, acțiune care va intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023. ANSA precizează că până în prezent, autoritățile moldovenești nu au fost oficial notificate cu privire la intenția de a impune restricții.

Rosselhoznadzor a susținut că a descoperit în produsele moldovenești mai multe insecte dăunătoare, interzise în statele Uniunii Economice Eurasiatice. ANSA respinge aceste acuzații, afirmând că instituția a informat la timp Rosselhoznadzor despre acțiunile întreprinse pentru remedierea problemelor semnalate. Rapoartele de laborator demonstrează lipsa acestor dăunători în loturile de fructe și legume.

ANSA constată că Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse utilizează pârghii care contravin principiilor sanitare și fitosanitare, subliniind că scopul acestor acțiuni pare să fie altul decât protecția consumatorilor și a sectorului agricol din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești afirmă că vor continua să coopereze și să furnizeze informații transparente pentru a clarifica situația și pentru a proteja interesele producătorilor de fructe și legume din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargo #ANSA #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.