Anunţ-bombă! Şefii FSB și GRU știu că războiul din Ucraina este pierdut: „Pregătesc o Rusie post-Putin”

Oficiali de rang înalt de la Moscova cred că războiul din Ucraina este pierdut şi se pregătesc pentru o Rusie fără Vladimir Putin la conducere, susţine un expert în securitate, potrivit Insider. Christo Grozev, expert în securitate în grupul de investigație Bellingcat, a declarat că oficiali cu influenţă din cadrul serviciilor de informații FSB și GRU sunt convinşi că liderul de la Kremlin pierde controlul asupra puterii.

Şefii serviciilor secrete de la Moscova cred că războiul din Ucraina este deja pierdut şi se pregătesc pentru o Rusie fără Vladimir Putin, a declarat Christo Grozev, expert în securitate în grupul de investigație Bellingcat.

Elita informată din cadrul forțelor de securitate înțelege că războiul este pierdut. Mai mulți oficiali de la FSB și GRU se pregătesc pentru o Rusie post-Putin. Unii dintre ei caută o ocazie de a-și scoate familiile din Rusia, a declarat Cristo Grozev.

Potrivit lui Cristo Grozev, pentru a avea şanse la câştigarea războiului pe care l-a declanşat, Putin ar trebui să decreteze o mobilizare generală. Numai că acest lucru ar putea provoca nemulţumirea populaţiei şi ar duce la o explozie de nemulțumire în societate.

Șansele ca tiranul rus să declanșeze o lovitură nucleară scad, deoarece liderii armatei îi vor refuza să-i execute ordinul.

Unii apropiați ai lui Putin îl presează pe Putin să folosească arme nucleare sau chimice, a adăugat Grozev, dar alții spun că „deja este prea mult” și că „este mai bine să nu irosim încă 10.000 de vieți ale soldaților și ofițerilor noștri”.

Crito Grozev mai spune că oficialii de securitate din cadrul FSB – Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, știu câți soldați ruși au murit și cred că Putin își pierde puterea. „Sunt acele forțe de securitate care cunosc pericolele pentru regim și ei înșiși își pregătesc acum viitorul”, a spus el.

Grozev, care face parte din grupul de jurnalişti de investigaţie Bellingcat, a declarat că una sau mai multe dintre cele „cinci mâini” necesare pentru lansarea armelor nucleare ale Rusiei ar putea sfârși prin a-l sfida pe Putin.

Săptămâna trecută, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina a declarat că o lovitură de stat pentru a-l înlătura pe Putin este deja în desfășurare. „Este imposibil să o oprim”, a spus generalul-maior Kirilo Budanov. Mai mulți oficiali occidentali spun că Rusia, care se confruntă cu eșecuri militare, își pierde din încredere pe măsură ce războiul din Ucraina continuă.

Și acest refuz va declanșa, cel mai probabil, o lovitură de stat, pentru că după refuzul de a respecta ordinul regelui, totul se va prăbuși foarte repede. Dacă Putin decide să dea un ordin de utilizare a armelor nucleare, el trebuie să fie sigur că toată lumea de-a lungul lanțului va îndeplini acest ordin”.

Dacă o persoană nu se conformează, Grozev spune că acesta va fi un „semnal de insubordonare” care ar putea duce la „moartea lui Putin”. Deci, până când nu va fi sigur că toată lumea se va conforma, nu va da acest ordin. Între timp pe toată perioada războiului, Putin și-a propus să fie văzut în public cu un oficial care poartă servieta nucleară, scrie Metro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lovitură #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.