Aproape jumătate din alimentele produse se aruncă la nivel global, iar sute de milioane de oameni suferă de foamete

Lumea se confruntă cu o criza globală a deșeurilor alimentare. Peste două miliarde de tone de alimente (40%) la nivel mondial, rămân neconsumate, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, potrivit unui nou raport realizat de ONG-ul internațional pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural World Wildlife Fund (WWF) în colaborare cu Tesco Plc, cel mai mare retailer din Marea Britanie.

Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producţie. Este vorba de o cifră aproape dublă faţă de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condiţiile în care fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea iniţial, scrie Agerpres.

Risipa alimentară poluează și alimentează efectele negative ale schimbărilor climatice

De mai mulţi ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această cantitate reprezintă echivalentul aproape dublu al emisiilor produse de toate mașinile conduse în SUA și Europa într-un singur an. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă şi până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și evidenția că aproximativ 33% producţia mondială de alimente este risipită.

#nivel global #risipa #foamete #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă dispută zguduie Uniunea Europeană, după ce Croația a respins solicitarea Ungariei și Slovaciei de a facilita transportul petrolului rusesc, în contextul întreruperii livrărilor prin Ucraina. Decizia vine după ce un atac aerian rusesc din 27 ianuarie a avariat ramura sudică a conductei Drujba, singura rută prin care cele două state mai primeau țiței din Rusia.

Budapesta și Bratislava au cerut sprijinul Zagrebului pentru a evita o criză de aprovizionare, însă ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a respins public solicitarea. „Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a transmis oficialul.

Între timp, Comisia Europeană încearcă să calmeze temerile legate de o eventuală criză energetică. Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar a declarat marți că nu există riscuri pe termen scurt privind securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de țiței rusesc prin Ucraina.

„Nu există riscuri pe termen scurt la adresa securității aprovizionării, deoarece ambele state membre UE – Ungaria și Slovacia – au rezerve în stocurile de urgență pentru 90 de zile”, a precizat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul este în contact cu autoritățile de la Kiev pentru a stabili un calendar privind repararea conductei Drujba.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, pentru a face față unor eventuale șocuri de aprovizionare.

În luna februarie nu au mai fost înregistrate livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Cele două țări sunt ultimele din UE care mai depind de țițeiul rusesc livrat prin Ucraina și au refuzat până acum inițiativele Bruxelles-ului de a renunța complet la aceste importuri, în cadrul strategiei europene de reducere a veniturilor energetice ale Moscovei.