Armata de birocrați crește! Încă 56 de posturi la Cancelaria de Stat

26 Feb. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.

 

 

Realitatea Live

26 Feb. 2026, 12:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Feb. 2026, 12:01 // Actual //  Ursu Victor

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!