Asociația Judecătorilor, după revocarea lui Clima: O mostră de eludare a principiilor fundamentale de drept

01 Iun. 2021, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Otilia Cotruța
01 Iun. 2021, 11:29 // Actual //  Otilia Cotruța

Vineri, 28 mai 2021, șeful statului, Maia Sandu l-a revocat pe Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit documentului, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi încălcat procedurile și a admis un conflict de interese atunci când a propus numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

În acest sens, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, a emis un comunicat în care prezintă public argumente contra unei astfel de revocări.

În mesajul Asciației se scrie că „revocarea unilaterală președintelui de instanță de către Președintele Republicii Moldova cu neglijarea Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă încă o mostră de eludare a principiilor fundamentale ale statului de drept privind separarea puterilor în stat și cel al independenței justiției. Încetarea mandatului de judecător, iar pe cale de consecință și a președintelui de instanță, presupune o procedură mai complicată decât numirea sau cel puțin o procedură echivalentă.”

Mai mult, Asociația califică acțiunea drept  „o premisă fundamentală a independenței titularului mandatului în raport cu autoritățile care l-au numit în funcție.”

Mesajul Asociației Judecătorilor din Republica Moldova îl puteți citi integral în continuare:

Luând act de Decretul Președintelui Republicii Moldova și examinând situația creată, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, detașându-se de la persoana vizată, dar considerând absolut necesar de a puncta în principiu mai multe circumstanțe, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, emite următorul comunicat:

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 28 mai 2021 privind revocarea Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1747-VIII din 2 septembrie 2020 a fost încetat anticipat mandatul de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Revocarea a fost dispusă pe motiv că ar fi devenit cunoscute „circumstanțe noi legate de modul de desfășurare a concursului” de selectare și promovare în funcția administrativă. Totodată remarcăm faptul că din motivarea Decretului Președintelui Republicii Moldova din 28 mai 2021 rezultă că măsura revocării nu are legătură cu modul de exercitare a mandatului de președinte sub aspectul capacităților manageriale sau a admiterii unor acțiuni culpabile.

Prin urmare, constatăm caracterul ilegal și abuziv al încetării anticipate a mandatului de președinte de instanță, fapt ce rezultă cu claritate atât din cadrul normativ intern, cât și din actele internaționale de referință.

Rolul președintelui de instanță a făcut obiectul preocupărilor la nivel internațional prin instituirea unor garanții minime în scopul asigurării stabilității și securității mandatului. Președintele instanței reprezintă instanța și pe ceilalți judecători, asigură funcționarea eficientă a instanței, îmbunătățind, astfel, serviciul adus societății, exercitând de asemenea și atribuții jurisdicționale.

În exercitarea mandatului, președintele instanței este independent și inamovibil. Încetarea anticipată a mandatului este posibilă doar în cazul unei grave încălcări a atribuțiilor funcționale sau atunci când magistratul nu mai poate exercita mandatul. Orice ingerințe admise asupra mandatului de președinte al instanței ce depășesc aceste repere, reprezintă prin definiție o limitare ilegală și abuzivă a independenței magistratului. Actele internaționale relevante prescriu ca o garanție fundamentală a securității mandatului administrativ al președintelui de instanță că atunci când judecătorii sunt numiți la șefia unei instanțe pentru un anumit mandat, aceștia trebuie să îndeplinească un mandat complet. Însăși instituirea termenului constituțional de 4 ani a mandatului de președinte de instanță reprezintă o garanție împotriva tentativelor abuzive ale puterilor legislativă și executivă, precum și a exponenților politicului de a înceta anticipat acest mandat, cu excepțiile prevăzute expres de lege.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele instanței va proteja independența și imparțialitatea instanței respective și a fiecărui judecător în parte. Pentru a putea realiza eficient dezideratele nominalizate, președintele instanței se bucură de aceleași garanții ale stabilității și securității mandatului administrativ instituite la nivel constituțional pentru mandatul de judecător. Prin urmare, revocarea din funcția de președinte de instanță judecătorească pe perioada exercitării mandatului reprezintă o măsură extraordinară care poate fi dispusă ca urmare a aplicării cel puțin a acelorași garanții și proceduri care s-ar aplica atunci când se analizează eliberarea din funcție a unui judecător obișnuit.

Mai mult, revocarea unilaterală președintelui de instanță de către Președintele Republicii Moldova cu neglijarea Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă încă o mostră de eludare a principiilor fundamentale ale statului de drept privind separarea puterilor în stat și cel al independenței justiției. Încetarea mandatului de judecător, iar pe cale de consecință și a președintelui de instanță, presupune o procedură mai complicată decât numirea sau cel puțin o procedură echivalentă. Aceasta reprezintă o premisă fundamentală a independenței titularului mandatului în raport cu autoritățile care l-au numit în funcție.

Menționăm că, în Hotărârea nr.9 din 27.05.2003 cu privire la controlul constituționalității unor prevederi din legile cu privire la statutul judecătorilor şi cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională a subliniat că Președintele țării nu va proceda la numirea sau la eliberarea din funcție a judecătorului fără a i se fi prezentat propunerea respectivă a Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată, prin Hotărârea nr.11 din 27.04.2010, Curtea Constituțională a stabilit că „Procedurile privind numirea, promovarea, transferarea, demisia sau eliberarea din funcția de judecător, președinte şi vicepreședinte al instanței de judecată, într-o societate democratică, bazată pe principiul separării puterilor, trebuie să garanteze, pe de o parte, independența justiției, iar pe de altă parte, să excludă abuzurile puterii judecătorești de prerogativele sale. Anume pentru aceste considerente procedurile în cauză sunt organizate şi realizate conform Constituției Republicii Moldova, într-o manieră ce angajează obligatoriu Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ ce exercită autoadministrarea judecătorească, şi o autoritate reprezentând altă putere – Președintele Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentul.”

Prin urmare, ne exprimăm dezacordul cu modul în care a fost revocat anticipat mandatului președintelui Curții de Apel Chișinău, catalogând această acțiune ca un act de imixtiune în independența justiției și securitatea mandatului, fapt ce rezultă atât din cadrul legal intern – inclusiv jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova, cât și a standardelor internaționale. În acest fel se creează un precedent foarte periculos, care generează riscul aplicării prin analogie a astfel de decizii și în alte situații, ceea ce poate conduce la subminarea și anihilarea independenței puterii judecătorești și subordonarea acesteia.

Bani.md precizează că decretul de anulare poate fi contestat în termen de 30 de zile, cu cerere prealabilă adresată președintelui Republicii Moldova.

Vladislav Clima a fost numit, prin decretul semnat de Igor Dodon, în calitate de președinte la Curtea de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, pe un termen de patru ani.

Realitatea Live

10 Aug. 2022, 18:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Dumitrita Culiuc
10 Aug. 2022, 18:00 // Bani și Afaceri //  Dumitrita Culiuc

Ultimele magazine ale Domino’s Pizza din Italia au fost închise după ce firma care își opera punctele de vânzare din țară a depus faliment, scrie BBC.

Deținătorul de franciză ePizza SpA a fost lovit de pandemie, potrivit Bloomberg. Vestea ieșirii din țară a gigantului fast-food a fost sărbătorită de unii utilizatori ai rețelelor de socializare.

EPizza SpA a depus pentru prima dată faliment la începutul lunii aprilie, după ce a fost afectată de restricțiile legate de coronavirus.

Compania a mai spus că se confruntă cu o concurență tot mai mare, deoarece restaurantele tradiționale au început să livreze pizza.

Ca parte a procesului de faliment, firma a primit protecție față de creditorii săi timp de 90 de zile. Cu toate acestea, această protecție a luat sfârșit luna trecută.

Începând cu 2020, compania gestiona direct 23 de puncte de vânzare în Italia și alte șase magazine au fost administrate prin sub-francizare, potrivit documentelor de faliment.

În comparație, Marea Britanie și Irlanda au peste 1.200 de magazine, ceea ce o face cea mai mare piață Domino’s din Europa.

Cel mai mare lanț de pizza din lume are peste 18.300 de magazine în peste 90 de piețe internaționale la nivel global, majoritatea fiind administrate ca francizați.

Când a intrat în Italia în urmă cu șapte ani, Domino’s și-a propus să iasă în evidență față de producătorii tradiționali de pizza din țară, cu un serviciu cuprinzător de livrare la domiciliu și un meniu distinctiv, care include topping-uri în stil american precum ananasul.

Cu toate acestea, s-a confruntat cu o concurență din ce în ce mai acerbă în timpul pandemiei, deoarece restaurantele locale s-au înscris la platforme de livrare de alimente precum Deliveroo și Just Eat.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău