Au înființat o cooperativă ca să-și vândă producția în străinătate

În anul 2018 cinci producători agricoli au înființat la Sadova, Călărași cooperativa CI Sadecostrug și au construit un frigider de 500 de tone. Scopul a fost identificarea piețelor externe de comercializare a strugurilor de masă, a prunelor, dar și depozitarea produselor agricole ale membrilor cooperativei. Iar administrator a fost numit Gheorghe Arhip. Un tânăr căruia îi plac afacerile din agricultură.

Cooperativa este o entitate agricolă or, ”noi vrem să facem cunoscută producția moldovenească peste tot în lume. Aportul pe care putem să îl aducem la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor din Republica Moldova”, a explicat pentru AIPA administratorul cooperativei.

Membrii cooperativei își livrează producția pe piețele din vest, iar cel mai mare volum ajunge în România.

Potrivit lui Arhip, prin înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, cel mai mult au de câștigat membrii – fermieri mici și mijlocii, dar asta nu exclude ca printre ei sa fie și fermieri peste medie care s-au integrat și lucrează în cooperativă de mai mulți ani. Pentru ca membrii cooperatori, fermieri mici si mijlocii să aibă rezulte, chiar și prin intermediul unei cooperative este nevoie ca acea cooperativă să aibă o capacitate de negociere mare, sa fie consolidată.

Administratorul afirmă că ajutorul de la stat este foarte important în dezvoltarea afacerilor agricole. Or, subvențiile pentru construcția frigiderului au constituit 3,02 milioane de lei. Accesarea subvențiilor a fost un suport enorm pentru noi, care a contribuit la dezvoltarea grupului nostru, dar și motivarea membrilor pentru a activa în continuare în agricultură. De altfel, un domeniu destul de greu și cu risc sporit”.

Avantajele cooperativei sunt multiple. Gheorghe Arhip precizează că în primul rând este vorba despre optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole. Însă, potrivit lui, principalele provocări sunt calamitățile naturale, care de cele mai multe ori influențează calitatea producției și încasările.

În ceea ce privește planurile, administratorul a spus că vrea produse de o calitate mai înaltă și să ramburseze împrumutul la bancă. Iar în încheiere, Arhip a venit cu un sfat pentru cei care se lansează în afacerile din agricultură. ”Să nu le fie frică, succesul urmează indiferent de greutăți”. Totodată, agricultura și fermierii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să-și îndeplinească menirea – de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor.

#export #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.