Au înființat o cooperativă ca să-și vândă producția în străinătate

În anul 2018 cinci producători agricoli au înființat la Sadova, Călărași cooperativa CI Sadecostrug și au construit un frigider de 500 de tone. Scopul a fost identificarea piețelor externe de comercializare a strugurilor de masă, a prunelor, dar și depozitarea produselor agricole ale membrilor cooperativei. Iar administrator a fost numit Gheorghe Arhip. Un tânăr căruia îi plac afacerile din agricultură.

Cooperativa este o entitate agricolă or, ”noi vrem să facem cunoscută producția moldovenească peste tot în lume. Aportul pe care putem să îl aducem la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor din Republica Moldova”, a explicat pentru AIPA administratorul cooperativei.

Membrii cooperativei își livrează producția pe piețele din vest, iar cel mai mare volum ajunge în România.

Potrivit lui Arhip, prin înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, cel mai mult au de câștigat membrii – fermieri mici și mijlocii, dar asta nu exclude ca printre ei sa fie și fermieri peste medie care s-au integrat și lucrează în cooperativă de mai mulți ani. Pentru ca membrii cooperatori, fermieri mici si mijlocii să aibă rezulte, chiar și prin intermediul unei cooperative este nevoie ca acea cooperativă să aibă o capacitate de negociere mare, sa fie consolidată.

Administratorul afirmă că ajutorul de la stat este foarte important în dezvoltarea afacerilor agricole. Or, subvențiile pentru construcția frigiderului au constituit 3,02 milioane de lei. Accesarea subvențiilor a fost un suport enorm pentru noi, care a contribuit la dezvoltarea grupului nostru, dar și motivarea membrilor pentru a activa în continuare în agricultură. De altfel, un domeniu destul de greu și cu risc sporit”.

Avantajele cooperativei sunt multiple. Gheorghe Arhip precizează că în primul rând este vorba despre optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole. Însă, potrivit lui, principalele provocări sunt calamitățile naturale, care de cele mai multe ori influențează calitatea producției și încasările.

În ceea ce privește planurile, administratorul a spus că vrea produse de o calitate mai înaltă și să ramburseze împrumutul la bancă. Iar în încheiere, Arhip a venit cu un sfat pentru cei care se lansează în afacerile din agricultură. ”Să nu le fie frică, succesul urmează indiferent de greutăți”. Totodată, agricultura și fermierii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să-și îndeplinească menirea – de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor.

#export #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.