Au înființat o cooperativă ca să-și vândă producția în străinătate

În anul 2018 cinci producători agricoli au înființat la Sadova, Călărași cooperativa CI Sadecostrug și au construit un frigider de 500 de tone. Scopul a fost identificarea piețelor externe de comercializare a strugurilor de masă, a prunelor, dar și depozitarea produselor agricole ale membrilor cooperativei. Iar administrator a fost numit Gheorghe Arhip. Un tânăr căruia îi plac afacerile din agricultură.

Cooperativa este o entitate agricolă or, ”noi vrem să facem cunoscută producția moldovenească peste tot în lume. Aportul pe care putem să îl aducem la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor din Republica Moldova”, a explicat pentru AIPA administratorul cooperativei.

Membrii cooperativei își livrează producția pe piețele din vest, iar cel mai mare volum ajunge în România.

Potrivit lui Arhip, prin înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, cel mai mult au de câștigat membrii – fermieri mici și mijlocii, dar asta nu exclude ca printre ei sa fie și fermieri peste medie care s-au integrat și lucrează în cooperativă de mai mulți ani. Pentru ca membrii cooperatori, fermieri mici si mijlocii să aibă rezulte, chiar și prin intermediul unei cooperative este nevoie ca acea cooperativă să aibă o capacitate de negociere mare, sa fie consolidată.

Administratorul afirmă că ajutorul de la stat este foarte important în dezvoltarea afacerilor agricole. Or, subvențiile pentru construcția frigiderului au constituit 3,02 milioane de lei. Accesarea subvențiilor a fost un suport enorm pentru noi, care a contribuit la dezvoltarea grupului nostru, dar și motivarea membrilor pentru a activa în continuare în agricultură. De altfel, un domeniu destul de greu și cu risc sporit”.

Avantajele cooperativei sunt multiple. Gheorghe Arhip precizează că în primul rând este vorba despre optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole. Însă, potrivit lui, principalele provocări sunt calamitățile naturale, care de cele mai multe ori influențează calitatea producției și încasările.

În ceea ce privește planurile, administratorul a spus că vrea produse de o calitate mai înaltă și să ramburseze împrumutul la bancă. Iar în încheiere, Arhip a venit cu un sfat pentru cei care se lansează în afacerile din agricultură. ”Să nu le fie frică, succesul urmează indiferent de greutăți”. Totodată, agricultura și fermierii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să-și îndeplinească menirea – de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor.

#export #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții