Au înființat o cooperativă ca să-și vândă producția în străinătate

În anul 2018 cinci producători agricoli au înființat la Sadova, Călărași cooperativa CI Sadecostrug și au construit un frigider de 500 de tone. Scopul a fost identificarea piețelor externe de comercializare a strugurilor de masă, a prunelor, dar și depozitarea produselor agricole ale membrilor cooperativei. Iar administrator a fost numit Gheorghe Arhip. Un tânăr căruia îi plac afacerile din agricultură.

Cooperativa este o entitate agricolă or, ”noi vrem să facem cunoscută producția moldovenească peste tot în lume. Aportul pe care putem să îl aducem la acest capitol este exportul de produse autentice ale producătorilor din Republica Moldova”, a explicat pentru AIPA administratorul cooperativei.

Membrii cooperativei își livrează producția pe piețele din vest, iar cel mai mare volum ajunge în România.

Potrivit lui Arhip, prin înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, cel mai mult au de câștigat membrii – fermieri mici și mijlocii, dar asta nu exclude ca printre ei sa fie și fermieri peste medie care s-au integrat și lucrează în cooperativă de mai mulți ani. Pentru ca membrii cooperatori, fermieri mici si mijlocii să aibă rezulte, chiar și prin intermediul unei cooperative este nevoie ca acea cooperativă să aibă o capacitate de negociere mare, sa fie consolidată.

Administratorul afirmă că ajutorul de la stat este foarte important în dezvoltarea afacerilor agricole. Or, subvențiile pentru construcția frigiderului au constituit 3,02 milioane de lei. Accesarea subvențiilor a fost un suport enorm pentru noi, care a contribuit la dezvoltarea grupului nostru, dar și motivarea membrilor pentru a activa în continuare în agricultură. De altfel, un domeniu destul de greu și cu risc sporit”.

Avantajele cooperativei sunt multiple. Gheorghe Arhip precizează că în primul rând este vorba despre optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole. Însă, potrivit lui, principalele provocări sunt calamitățile naturale, care de cele mai multe ori influențează calitatea producției și încasările.

În ceea ce privește planurile, administratorul a spus că vrea produse de o calitate mai înaltă și să ramburseze împrumutul la bancă. Iar în încheiere, Arhip a venit cu un sfat pentru cei care se lansează în afacerile din agricultură. ”Să nu le fie frică, succesul urmează indiferent de greutăți”. Totodată, agricultura și fermierii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să-și îndeplinească menirea – de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor.

#export #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”