Autoritățile nu au renunțat la ideea redeschiderii aeroportului de la Mărculești. Ce spune ministra Dabija

03 Iun. 2023, 08:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2023, 08:40 // Actual //  bani.md

Autoritățile nu au renunțat la planul de reabilitare a aeroportului de la Marculești. Acum un an ex-ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara că în 12 luni va fi funcțional.

Lilia Dabija actuala ministră a Infrastructurii susține că planul de relansare a aeroportului rămâne valabil. Dânsa spune ca tergiversarea relansării se datorează provocărilor cu care s-a confruntat Republica Moldova. „Este vorba de criza energetică unde am fost implicați toți”.

„Este spre definitivare un concept al necesităților de reabilitare în speranta că vom asigura cetățenilor din nordul țării infrastructura aeroportuară necesară. Vom prezenta guvernului nota de concept, iar după ce vom avea girul guvernului vom identifica banii pentru reabilitare”, a punctat dabija într-un podcast al Europei Libere, însă a evitat să spună despre ce sumă a investițiilor este vorba.

Potrivit calculelor, după cum spunea anterior fostul șef de la Agenția de Investiții, Marin Ciobanu, investiția necesară pentru a transforma Mărculeștiul într-un hub logistic bine echipat și căutat este estimată la 75 de milioane de euro. Fraport este pregătit pentru astfel de investiții, deoarece vede un potențial mare pentru dezvoltarea acestui proiect în Moldova.

Аеrороrtul Internațional Mărculești а fost fоndаt în аnul 2004, în baza unității militare din Mărculești și аrе о suprafață de 265 de hectare. Întreprinderea include două componente: Aeroportul Internațional Mărculești și Zona Economică Liberă. În anul 2018, Aeroportul a fost transferat din subordinea Ministerului Apărării, în cea a Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

28 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.