Autostrada București-Chișinău: Când vom putea călători fără oprire? Termenul promis de autorități

Șoferii ar putea circula de la București la Chișinău pe autostradă în 2030, a spus secretarul de stat la ministerul transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, aflat săptămâna trecută în Republica Moldova, la invitația Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din țara vecină.

În cadrul discuțiilor despre stadiul proiectelor feroviare și rutiere pentru conectarea României și Republicii Moldova a fost analizat stadiul Autostrăzii Unirii A8, dar și a tronsonului de autostradă care va lega Ungheni (RO) de Chișinău (MD).

“Ținta noastră comună este ca în 𝟮𝟬𝟯𝟬 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă.
Am făcut o radiografie a stadiilor proiectelor aferente podurilor peste Prut și a punctelor vamale din fiecare zonă a acestora, următorul punct vamal care va avea control coordonat fiind Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești – Galați”, a transmis Scrioșteanu .

Acesta a vorbit și despre interconectarea transportului feroviar.

“Referitor la infrastructura feroviară, am discutat despre posibilitățile de dezvoltare a tehnologiilor informaționale privind transportul feroviar de peste Prut în conformitate cu standardele de interoperabilitate și securitate informatică impuse de Uniunea Europeană, având în vedere expertiza pe care o avem în procesul de integrare. Implementarea acestor proiecte este necesară pentru interconectarea sistemelor de transport ale Republicii Moldova cu sistemele de transport ale României, dar și ale celorlalte țări ce fac parte din Uniunea Europeană, reprezentând un pas important în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe care îl sprijinim”, a completat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autostrada #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.