Autostrada București-Chișinău: Când vom putea călători fără oprire? Termenul promis de autorități

Șoferii ar putea circula de la București la Chișinău pe autostradă în 2030, a spus secretarul de stat la ministerul transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, aflat săptămâna trecută în Republica Moldova, la invitația Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din țara vecină.

În cadrul discuțiilor despre stadiul proiectelor feroviare și rutiere pentru conectarea României și Republicii Moldova a fost analizat stadiul Autostrăzii Unirii A8, dar și a tronsonului de autostradă care va lega Ungheni (RO) de Chișinău (MD).

“Ținta noastră comună este ca în 𝟮𝟬𝟯𝟬 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă.
Am făcut o radiografie a stadiilor proiectelor aferente podurilor peste Prut și a punctelor vamale din fiecare zonă a acestora, următorul punct vamal care va avea control coordonat fiind Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești – Galați”, a transmis Scrioșteanu .

Acesta a vorbit și despre interconectarea transportului feroviar.

“Referitor la infrastructura feroviară, am discutat despre posibilitățile de dezvoltare a tehnologiilor informaționale privind transportul feroviar de peste Prut în conformitate cu standardele de interoperabilitate și securitate informatică impuse de Uniunea Europeană, având în vedere expertiza pe care o avem în procesul de integrare. Implementarea acestor proiecte este necesară pentru interconectarea sistemelor de transport ale Republicii Moldova cu sistemele de transport ale României, dar și ale celorlalte țări ce fac parte din Uniunea Europeană, reprezentând un pas important în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe care îl sprijinim”, a completat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autostrada #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.