Banca Centrală a Rusiei anunță o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază

Banca Centrală a Rusiei a anunţat vineri o nouă reducere semnificativă a dobânzii de bază, de la 11% până la 9,5%, nivelul de dinaintea crizei, şi a anunţat că va continua să exploreze posibilitatea unor noi reduceri, în condiţiile în care inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 20 de ani, transmite Reuters.

De asemenea, instituția menționează că ar putea fi aplicate noi reduceri în cazul în care va fi necesar.

„Banca Centrală a Rusiei va lua în considerare necesitatea unor noi reduceri, la viitoarele reuniuni”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Analiştii se aşteptau vineri la o reducere până la 10% a costului creditului.

În urma invaziei Ucrainei, autoritatea monetară a dublat dobânda cheie, până la 20%, apoi a redus-o treptat, până la 9,5%.

Moneda Rusiei s-a apreciat, şi se tranzacţiona la un curs de 57,31 ruble pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 25 martie, de la aproximativ 57,70 înainte de anunţarea deciziei, scrie Agerpres.

În 7 iunie, rata anuală a inflaţiei în Rusia se situa la 17%. Banca Centrală a Rusiei speră că inflaţia va reveni la ţinta sa de 4% în 2024. Instituţia a revizuit estimările privind inflaţia, estimând pentru acest an un nivel de 14-17%, după ce anterior previziona un nivel de 18-23%.

De asemenea, Banca Centrală a Rusiei a apreciat că declinul activităţii economice în trimestrul doi din 2022 a fost mai puţin pronunţat decât se estima, iar contracţia anuală ar putea fi de asemenea mai redusă decât se previziona în aprilie. Anul trecut, economia rusă a înregistrat o creştere de 4,7%.

Viitoarea reuniune de politică monetară este programată în 22 iulie.

Potrivit analiştilor, Rusia trebuie să reducă în continuare costul creditului având în vedere că se confruntă cu spectrul unei recesiuni după ce Occidentul i-a impus sancţiuni economice şi financiare fără precedent.

Rusia se confruntă cu o inflaţie accelerată şi o fugă a capitalurilor, în timp ce în paralel este ameninţată de o posibilă intrare în incapacitate de plată după ce Occidentul a impus sancţiuni dure ca reacţie la invadarea Ucrainei.

#dobanda de baza #banca centrala #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.