Banca Centrală a Turciei reduce dobânda de politică monetară cu 250 puncte de bază

Banca Centrală a Turciei a decis, pentru a doua lună consecutiv, să reducă dobânda de politică monetară cu 250 puncte de bază, ajungând la 45%, față de 47,5% anterior, potrivit Agerpres. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni conduse de guvernatorul Fatih Karahan și este în linie cu așteptările pieței.

În comunicatul oficial, banca a renunțat la referințele anterioare legate de inflația lunară, care a fost un indicator-cheie, și a menționat că politica monetară va fi ghidată de analiza inflației așteptate și realizate. Analiștii estimează că Banca Centrală a Turciei va continua să relaxeze politica monetară în următoarele șapte reuniuni din acest an.

Datele recente ale Institutului de Statistică al Turciei (TurkStat) arată o scădere a inflației la 44,38% în decembrie, comparativ cu 47,09% în noiembrie și 48,58% în octombrie. Aceasta este cea mai mică valoare a inflației din luna iunie 2023. Banca Centrală vizează o inflație de 21% la finalul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #Turcia #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.