Băncile americane merg foarte bine: Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci americane şi-a dublat profitul

Unitatea de tranzacţionare a Goldman Sachs Group Inc. a reuşit să genereze o creştere a veniturilor în al doilea trimestru, raportează Bloomberg.

Atât comercianţii de titluri cu venit fix, cât şi cei de acţiuni au depăşit estimările analiştilor, în timp ce o redresare a activităţii pe pieţele de capital a contribuit la obţinerea unor rezultate peste aşteptări în majoritatea operaţiunilor de pe Wall Street ale companiei.

Totuşi, într-un mod surprinzător, compania a încasat mai puţine comisioane din aranjarea fuziunilor decât JPMorgan Chase & Co. Goldman tinde să conducă industria în această activitate şi rareori rămâne în urma rivalului său.

Chiar dacă tot mai multe întreprinderi sunt în căutare de tranzacţii, apropierea alegerilor din SUA ar putea întârzia şi mai mult revenirea la ritmul de creştere din domeniul fuziunilor înregistrat în ultimii ani. Activitatea este deosebit de importantă pentru Goldman, deoarece firma a încercat să îşi pună în valoare banca de investiţii şi activitatea de gestionare a activelor în creştere, după ce a renunţat la o extindere în domeniul serviciilor bancare pentru consumatori.

Veniturile din al doilea trimestru au fost de aproape trei ori mai mari decât cele înregistrate de Goldman în urmă cu un an, când a fost afectată de pierderi în investiţiile imobiliare, unitatea de servicii bancare pentru consumatori aflându-se în mijlocul unei încetiniri a activităţii de tranzacţionare la nivelul întregii industrii. Venitul net a fost de 3,04 miliarde de dolari, la venituri de 12,7 miliarde de dolari în cele trei luni înregistrate până la 30 iunie.

Acţiunile companiei cu sediul în New York au crescut cu 24% în acest an, ajungând vineri la un maxim istoric de 479,88 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.