Băncile americane merg foarte bine: Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci americane şi-a dublat profitul

Unitatea de tranzacţionare a Goldman Sachs Group Inc. a reuşit să genereze o creştere a veniturilor în al doilea trimestru, raportează Bloomberg.

Atât comercianţii de titluri cu venit fix, cât şi cei de acţiuni au depăşit estimările analiştilor, în timp ce o redresare a activităţii pe pieţele de capital a contribuit la obţinerea unor rezultate peste aşteptări în majoritatea operaţiunilor de pe Wall Street ale companiei.

Totuşi, într-un mod surprinzător, compania a încasat mai puţine comisioane din aranjarea fuziunilor decât JPMorgan Chase & Co. Goldman tinde să conducă industria în această activitate şi rareori rămâne în urma rivalului său.

Chiar dacă tot mai multe întreprinderi sunt în căutare de tranzacţii, apropierea alegerilor din SUA ar putea întârzia şi mai mult revenirea la ritmul de creştere din domeniul fuziunilor înregistrat în ultimii ani. Activitatea este deosebit de importantă pentru Goldman, deoarece firma a încercat să îşi pună în valoare banca de investiţii şi activitatea de gestionare a activelor în creştere, după ce a renunţat la o extindere în domeniul serviciilor bancare pentru consumatori.

Veniturile din al doilea trimestru au fost de aproape trei ori mai mari decât cele înregistrate de Goldman în urmă cu un an, când a fost afectată de pierderi în investiţiile imobiliare, unitatea de servicii bancare pentru consumatori aflându-se în mijlocul unei încetiniri a activităţii de tranzacţionare la nivelul întregii industrii. Venitul net a fost de 3,04 miliarde de dolari, la venituri de 12,7 miliarde de dolari în cele trei luni înregistrate până la 30 iunie.

Acţiunile companiei cu sediul în New York au crescut cu 24% în acest an, ajungând vineri la un maxim istoric de 479,88 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.