Băncile de pe Wall Street vor ajuta First Republic cu 30 de miliarde de dolari pentru a evita încă un faliment

Cele mai mari bănci din SUA s-au unit pentru a depune 30 de miliarde de dolari în First Republic Bank, în încercarea de a-i consolida finanţele şi de a limita consecinţele prăbuşirii a doi mari creditori în ultima săptămână, scrie Financial Times.

JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo vor depune fiecare 5 miliarde de dolari în First Republic. Goldman Sachs şi Morgan Stanley vor investi 2,5 miliarde de dolari fiecare, în timp ce BNY Mellon, PNC Bank, State Street, Truist şi US Bank depun fiecare 1 miliard de dolari.

„Acţiunile celor mai mari bănci din America reflectă încrederea lor în sistemul bancar al ţării. Împreună, ne desfăşurăm puterea financiară şi lichiditatea în sistemul mai larg, acolo unde este cel mai necesar”, au declarat băncile într-un comunicat.

Dar există încă o întrebare dacă această mişcare va susţine încrederea investitorilor în First Republic, precum şi sănătatea sectorului bancar în general. Acţiunile companiei, după ce au revenit joi, au scăzut cu mai mult de 20% în tranzacţiile after-hours.

Scăderea a venit după ce banca a anunţat că îşi suspendă dividendele „în această perioadă de incertitudine”. Banca a mai spus că va căuta să-şi reducă împrumuturile, dimensiunea şi compoziţia operaţiunilor sale generale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#First Republic #Wall Street #faliment #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.