Băncile din China refuză să colaboreze cu vânzătorii de pe platformele rusești

Băncile chineze au început să refuze tot mai frecvent efectuarea plăților pentru clienții care achiziționează produse din China destinate vânzării pe platformele de comerț electronic din Rusia. În perioada ianuarie-august 2024, China a reprezentat 51,1% din toate plățile transfrontaliere realizate de vânzătorii magazinelor online din Rusia. Aceasta reprezintă o scădere de 16,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Modulbank și Centrul PRO Wildberries pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, citat de publicația „Kommersant”.

Studiul arată că băncile chineze au început inițial să îngreuneze plățile din Rusia pentru achizițiile de produse electronice, dar ulterior au extins restricțiile și la alte categorii de produse. „În prezent, este dificil să faci plăți transfrontaliere pentru achiziționarea din China a bunurilor de consum zilnic, inclusiv haine și produse alimentare,” a declarat Maxim Silin, un antreprenor din Habarovsk.

Konstantin Kirsanov, un vânzător din Blagoveșcensk, a subliniat că, deși transportul în vrac al mărfurilor din Hanhe (cel mai apropiat oraș chinez de granița cu Rusia) durează doar câteva ore, băncile chineze întârzie plata în avans către furnizori cu până la două săptămâni.

În aceeași perioadă, ponderea Turciei în plățile transfrontaliere ale vânzătorilor ruși a rămas relativ constantă: 6,7% în 2024 față de 6,2% în 2023. Totuși, băncile turce, la fel ca cele chineze, refuză adesea să proceseze plăți de teamă să nu fie supuse sancțiunilor secundare impuse de Occident.

Pe acest fond, s-a înregistrat o creștere semnificativă a plăților transfrontaliere prin intermediul altor țări: Belarus și-a triplat ponderea, Armenia a crescut de patru ori, iar Kârgâzstan de cinci ori. Cu toate acestea, ponderea acestor țări în totalul plăților rămâne relativ mică: Belarus a reprezentat 11,7% din plăți, Kârgâzstan 9,6%, iar Armenia 3,6% în perioada ianuarie-august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#platforme #bănci #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.