Băncile din China refuză să colaboreze cu vânzătorii de pe platformele rusești

01 Oct. 2024, 10:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2024, 10:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile chineze au început să refuze tot mai frecvent efectuarea plăților pentru clienții care achiziționează produse din China destinate vânzării pe platformele de comerț electronic din Rusia. În perioada ianuarie-august 2024, China a reprezentat 51,1% din toate plățile transfrontaliere realizate de vânzătorii magazinelor online din Rusia. Aceasta reprezintă o scădere de 16,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Modulbank și Centrul PRO Wildberries pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, citat de publicația „Kommersant”.

Studiul arată că băncile chineze au început inițial să îngreuneze plățile din Rusia pentru achizițiile de produse electronice, dar ulterior au extins restricțiile și la alte categorii de produse. „În prezent, este dificil să faci plăți transfrontaliere pentru achiziționarea din China a bunurilor de consum zilnic, inclusiv haine și produse alimentare,” a declarat Maxim Silin, un antreprenor din Habarovsk.

Konstantin Kirsanov, un vânzător din Blagoveșcensk, a subliniat că, deși transportul în vrac al mărfurilor din Hanhe (cel mai apropiat oraș chinez de granița cu Rusia) durează doar câteva ore, băncile chineze întârzie plata în avans către furnizori cu până la două săptămâni.

În aceeași perioadă, ponderea Turciei în plățile transfrontaliere ale vânzătorilor ruși a rămas relativ constantă: 6,7% în 2024 față de 6,2% în 2023. Totuși, băncile turce, la fel ca cele chineze, refuză adesea să proceseze plăți de teamă să nu fie supuse sancțiunilor secundare impuse de Occident.

Pe acest fond, s-a înregistrat o creștere semnificativă a plăților transfrontaliere prin intermediul altor țări: Belarus și-a triplat ponderea, Armenia a crescut de patru ori, iar Kârgâzstan de cinci ori. Cu toate acestea, ponderea acestor țări în totalul plăților rămâne relativ mică: Belarus a reprezentat 11,7% din plăți, Kârgâzstan 9,6%, iar Armenia 3,6% în perioada ianuarie-august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!