Băncile din China refuză să colaboreze cu vânzătorii de pe platformele rusești

Băncile chineze au început să refuze tot mai frecvent efectuarea plăților pentru clienții care achiziționează produse din China destinate vânzării pe platformele de comerț electronic din Rusia. În perioada ianuarie-august 2024, China a reprezentat 51,1% din toate plățile transfrontaliere realizate de vânzătorii magazinelor online din Rusia. Aceasta reprezintă o scădere de 16,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Modulbank și Centrul PRO Wildberries pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, citat de publicația „Kommersant”.

Studiul arată că băncile chineze au început inițial să îngreuneze plățile din Rusia pentru achizițiile de produse electronice, dar ulterior au extins restricțiile și la alte categorii de produse. „În prezent, este dificil să faci plăți transfrontaliere pentru achiziționarea din China a bunurilor de consum zilnic, inclusiv haine și produse alimentare,” a declarat Maxim Silin, un antreprenor din Habarovsk.

Konstantin Kirsanov, un vânzător din Blagoveșcensk, a subliniat că, deși transportul în vrac al mărfurilor din Hanhe (cel mai apropiat oraș chinez de granița cu Rusia) durează doar câteva ore, băncile chineze întârzie plata în avans către furnizori cu până la două săptămâni.

În aceeași perioadă, ponderea Turciei în plățile transfrontaliere ale vânzătorilor ruși a rămas relativ constantă: 6,7% în 2024 față de 6,2% în 2023. Totuși, băncile turce, la fel ca cele chineze, refuză adesea să proceseze plăți de teamă să nu fie supuse sancțiunilor secundare impuse de Occident.

Pe acest fond, s-a înregistrat o creștere semnificativă a plăților transfrontaliere prin intermediul altor țări: Belarus și-a triplat ponderea, Armenia a crescut de patru ori, iar Kârgâzstan de cinci ori. Cu toate acestea, ponderea acestor țări în totalul plăților rămâne relativ mică: Belarus a reprezentat 11,7% din plăți, Kârgâzstan 9,6%, iar Armenia 3,6% în perioada ianuarie-august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#platforme #bănci #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.