Bani pentru distrugerea echipamentului militar al armatei Ucrainei. Ce recompense a pus Rusia în joc

Rusia oferă sume uriașe de bani pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene, mai exact 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion și 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat. Valoarea recompenselor ar putea crește.

Vladimir Putin oferă bani greu pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene. Ea variază de la 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion, la 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat sau un autotun. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a cheltuit peste 1,5 miliarde de ruble (25 milioane de euro), iar numărul doritorilor ar putea crește.

300.000 de ruble este cea mai mare recompensă acordată. Distrugerea unui elicopter ajunge la 200.000 de ruble, un tanc, la 100.000 de ruble (aici intră și recompensa pentru lichidarea forței umane a adversarului și îndeplinirea altor misiuni), o dronă, la 50.000 de ruble. Militarii primesc suplimentar 8.000 de ruble (circă 133 de euro) pentru reușitele din război. Solda minimă a unui soldat mobilizat este de 195.000 de ruble (3 250 de euro).

Analiștii se așteaptă la o recompensă de aproape 100 de milioane de ruble pentru cele 333 de aeronave distruse și mai mult de 35 de milioane de ruble pentru 176 de elicoptere. Peste 2 500 de drone distruse înseamnă mai mult de 125 de milioane de ruble. Peste 6.600 de tancuri și alte vehicule blindate anihilate ar costa 661 de milioane de ruble, iar 7.227 de unități de vehicule militare speciale ar costa 361 de milioane de ruble.

„A acorda stimulente suplimentare militarilor pentru distrugerea echipamentelor inamice este o practică normală, folosită de ani de zile. Vă reamintesc că și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei soldații primeau prime și pentru tancurile și avioanele distruse. Și asta în ciuda faptului că situația financiară a statului nostru nu era cea mai bună. Acum, din fericire, lucrurile stau mult mai bine”, a declarat expertul militar Alexei Leonkov pentru Vzgliad. Analistul Boris Rojin a atras, la rândul lui, atenția asupra experienței Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Oricum ar fi, mulți vor dori o primă care să poată fi apoi trimisă acasă. În plus, o astfel de numărare a vehiculelor distruse exclude poveștile despre cum un singur obuz a distrus aproape zece tancuri”, a continuat analistul. „Subliniez că utilizarea multor tipuri de arme moderne implică nu doar un singur luptător, ci mai mulți deodată. Astfel, de exemplu, dacă o brigadă de tanc este formată din trei oameni, la distrugerea vehiculul inamicului, ei vor împărți între ei cele 100.000 de ruble prevăzute. La fel ar trebui să fie și cu celelalte armamente”, este convins expertul.

Cu toate astea, Aleksandr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare, consideră că rușii nu se gândesc la bani, ci la țara lor. „Nu luptă pentru bani, ci pentru îndeplinirea misiunii și protejarea Patriei. În același timp, spune expertul, sprijinul material pentru soldații distinși este extrem de important. În plus, valoarea stimulentelor pentru persoanele care își riscă propria viață „ar trebui să fie mai mare și să se ridice la o zecime din valoarea echipamentului doborât”, a spus expertul, potrivit vestidinrusia.ro.

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.