Bani pentru distrugerea echipamentului militar al armatei Ucrainei. Ce recompense a pus Rusia în joc

Rusia oferă sume uriașe de bani pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene, mai exact 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion și 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat. Valoarea recompenselor ar putea crește.

Vladimir Putin oferă bani greu pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene. Ea variază de la 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion, la 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat sau un autotun. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a cheltuit peste 1,5 miliarde de ruble (25 milioane de euro), iar numărul doritorilor ar putea crește.

300.000 de ruble este cea mai mare recompensă acordată. Distrugerea unui elicopter ajunge la 200.000 de ruble, un tanc, la 100.000 de ruble (aici intră și recompensa pentru lichidarea forței umane a adversarului și îndeplinirea altor misiuni), o dronă, la 50.000 de ruble. Militarii primesc suplimentar 8.000 de ruble (circă 133 de euro) pentru reușitele din război. Solda minimă a unui soldat mobilizat este de 195.000 de ruble (3 250 de euro).

Analiștii se așteaptă la o recompensă de aproape 100 de milioane de ruble pentru cele 333 de aeronave distruse și mai mult de 35 de milioane de ruble pentru 176 de elicoptere. Peste 2 500 de drone distruse înseamnă mai mult de 125 de milioane de ruble. Peste 6.600 de tancuri și alte vehicule blindate anihilate ar costa 661 de milioane de ruble, iar 7.227 de unități de vehicule militare speciale ar costa 361 de milioane de ruble.

„A acorda stimulente suplimentare militarilor pentru distrugerea echipamentelor inamice este o practică normală, folosită de ani de zile. Vă reamintesc că și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei soldații primeau prime și pentru tancurile și avioanele distruse. Și asta în ciuda faptului că situația financiară a statului nostru nu era cea mai bună. Acum, din fericire, lucrurile stau mult mai bine”, a declarat expertul militar Alexei Leonkov pentru Vzgliad. Analistul Boris Rojin a atras, la rândul lui, atenția asupra experienței Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Oricum ar fi, mulți vor dori o primă care să poată fi apoi trimisă acasă. În plus, o astfel de numărare a vehiculelor distruse exclude poveștile despre cum un singur obuz a distrus aproape zece tancuri”, a continuat analistul. „Subliniez că utilizarea multor tipuri de arme moderne implică nu doar un singur luptător, ci mai mulți deodată. Astfel, de exemplu, dacă o brigadă de tanc este formată din trei oameni, la distrugerea vehiculul inamicului, ei vor împărți între ei cele 100.000 de ruble prevăzute. La fel ar trebui să fie și cu celelalte armamente”, este convins expertul.

Cu toate astea, Aleksandr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare, consideră că rușii nu se gândesc la bani, ci la țara lor. „Nu luptă pentru bani, ci pentru îndeplinirea misiunii și protejarea Patriei. În același timp, spune expertul, sprijinul material pentru soldații distinși este extrem de important. În plus, valoarea stimulentelor pentru persoanele care își riscă propria viață „ar trebui să fie mai mare și să se ridice la o zecime din valoarea echipamentului doborât”, a spus expertul, potrivit vestidinrusia.ro.

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi