Bani pentru distrugerea echipamentului militar al armatei Ucrainei. Ce recompense a pus Rusia în joc

Rusia oferă sume uriașe de bani pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene, mai exact 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion și 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat. Valoarea recompenselor ar putea crește.

Vladimir Putin oferă bani greu pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene. Ea variază de la 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion, la 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat sau un autotun. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a cheltuit peste 1,5 miliarde de ruble (25 milioane de euro), iar numărul doritorilor ar putea crește.

300.000 de ruble este cea mai mare recompensă acordată. Distrugerea unui elicopter ajunge la 200.000 de ruble, un tanc, la 100.000 de ruble (aici intră și recompensa pentru lichidarea forței umane a adversarului și îndeplinirea altor misiuni), o dronă, la 50.000 de ruble. Militarii primesc suplimentar 8.000 de ruble (circă 133 de euro) pentru reușitele din război. Solda minimă a unui soldat mobilizat este de 195.000 de ruble (3 250 de euro).

Analiștii se așteaptă la o recompensă de aproape 100 de milioane de ruble pentru cele 333 de aeronave distruse și mai mult de 35 de milioane de ruble pentru 176 de elicoptere. Peste 2 500 de drone distruse înseamnă mai mult de 125 de milioane de ruble. Peste 6.600 de tancuri și alte vehicule blindate anihilate ar costa 661 de milioane de ruble, iar 7.227 de unități de vehicule militare speciale ar costa 361 de milioane de ruble.

„A acorda stimulente suplimentare militarilor pentru distrugerea echipamentelor inamice este o practică normală, folosită de ani de zile. Vă reamintesc că și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei soldații primeau prime și pentru tancurile și avioanele distruse. Și asta în ciuda faptului că situația financiară a statului nostru nu era cea mai bună. Acum, din fericire, lucrurile stau mult mai bine”, a declarat expertul militar Alexei Leonkov pentru Vzgliad. Analistul Boris Rojin a atras, la rândul lui, atenția asupra experienței Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Oricum ar fi, mulți vor dori o primă care să poată fi apoi trimisă acasă. În plus, o astfel de numărare a vehiculelor distruse exclude poveștile despre cum un singur obuz a distrus aproape zece tancuri”, a continuat analistul. „Subliniez că utilizarea multor tipuri de arme moderne implică nu doar un singur luptător, ci mai mulți deodată. Astfel, de exemplu, dacă o brigadă de tanc este formată din trei oameni, la distrugerea vehiculul inamicului, ei vor împărți între ei cele 100.000 de ruble prevăzute. La fel ar trebui să fie și cu celelalte armamente”, este convins expertul.

Cu toate astea, Aleksandr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare, consideră că rușii nu se gândesc la bani, ci la țara lor. „Nu luptă pentru bani, ci pentru îndeplinirea misiunii și protejarea Patriei. În același timp, spune expertul, sprijinul material pentru soldații distinși este extrem de important. În plus, valoarea stimulentelor pentru persoanele care își riscă propria viață „ar trebui să fie mai mare și să se ridice la o zecime din valoarea echipamentului doborât”, a spus expertul, potrivit vestidinrusia.ro.

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.