Bani pentru distrugerea echipamentului militar al armatei Ucrainei. Ce recompense a pus Rusia în joc

18 Nov. 2022, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2022, 17:01 // Actual //  bani.md

Rusia oferă sume uriașe de bani pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene, mai exact 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion și 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat. Valoarea recompenselor ar putea crește.

Vladimir Putin oferă bani greu pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene. Ea variază de la 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion, la 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat sau un autotun. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a cheltuit peste 1,5 miliarde de ruble (25 milioane de euro), iar numărul doritorilor ar putea crește.

300.000 de ruble este cea mai mare recompensă acordată. Distrugerea unui elicopter ajunge la 200.000 de ruble, un tanc, la 100.000 de ruble (aici intră și recompensa pentru lichidarea forței umane a adversarului și îndeplinirea altor misiuni), o dronă, la 50.000 de ruble. Militarii primesc suplimentar 8.000 de ruble (circă 133 de euro) pentru reușitele din război. Solda minimă a unui soldat mobilizat este de 195.000 de ruble (3 250 de euro).

Analiștii se așteaptă la o recompensă de aproape 100 de milioane de ruble pentru cele 333 de aeronave distruse și mai mult de 35 de milioane de ruble pentru 176 de elicoptere. Peste 2 500 de drone distruse înseamnă mai mult de 125 de milioane de ruble. Peste 6.600 de tancuri și alte vehicule blindate anihilate ar costa 661 de milioane de ruble, iar 7.227 de unități de vehicule militare speciale ar costa 361 de milioane de ruble.

„A acorda stimulente suplimentare militarilor pentru distrugerea echipamentelor inamice este o practică normală, folosită de ani de zile. Vă reamintesc că și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei soldații primeau prime și pentru tancurile și avioanele distruse. Și asta în ciuda faptului că situația financiară a statului nostru nu era cea mai bună. Acum, din fericire, lucrurile stau mult mai bine”, a declarat expertul militar Alexei Leonkov pentru Vzgliad. Analistul Boris Rojin a atras, la rândul lui, atenția asupra experienței Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Oricum ar fi, mulți vor dori o primă care să poată fi apoi trimisă acasă. În plus, o astfel de numărare a vehiculelor distruse exclude poveștile despre cum un singur obuz a distrus aproape zece tancuri”, a continuat analistul. „Subliniez că utilizarea multor tipuri de arme moderne implică nu doar un singur luptător, ci mai mulți deodată. Astfel, de exemplu, dacă o brigadă de tanc este formată din trei oameni, la distrugerea vehiculul inamicului, ei vor împărți între ei cele 100.000 de ruble prevăzute. La fel ar trebui să fie și cu celelalte armamente”, este convins expertul.

Cu toate astea, Aleksandr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare, consideră că rușii nu se gândesc la bani, ci la țara lor. „Nu luptă pentru bani, ci pentru îndeplinirea misiunii și protejarea Patriei. În același timp, spune expertul, sprijinul material pentru soldații distinși este extrem de important. În plus, valoarea stimulentelor pentru persoanele care își riscă propria viață „ar trebui să fie mai mare și să se ridice la o zecime din valoarea echipamentului doborât”, a spus expertul, potrivit vestidinrusia.ro.

 

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.