Bani pentru distrugerea echipamentului militar al armatei Ucrainei. Ce recompense a pus Rusia în joc

Rusia oferă sume uriașe de bani pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene, mai exact 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion și 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat. Valoarea recompenselor ar putea crește.

Vladimir Putin oferă bani greu pentru distrugerea tehnicii de luptă ucrainene. Ea variază de la 300.000 de ruble (circă 5 000 de euro) pentru un avion, la 50.000 (833 de euro) pentru un transportor blindat sau un autotun. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a cheltuit peste 1,5 miliarde de ruble (25 milioane de euro), iar numărul doritorilor ar putea crește.

300.000 de ruble este cea mai mare recompensă acordată. Distrugerea unui elicopter ajunge la 200.000 de ruble, un tanc, la 100.000 de ruble (aici intră și recompensa pentru lichidarea forței umane a adversarului și îndeplinirea altor misiuni), o dronă, la 50.000 de ruble. Militarii primesc suplimentar 8.000 de ruble (circă 133 de euro) pentru reușitele din război. Solda minimă a unui soldat mobilizat este de 195.000 de ruble (3 250 de euro).

Analiștii se așteaptă la o recompensă de aproape 100 de milioane de ruble pentru cele 333 de aeronave distruse și mai mult de 35 de milioane de ruble pentru 176 de elicoptere. Peste 2 500 de drone distruse înseamnă mai mult de 125 de milioane de ruble. Peste 6.600 de tancuri și alte vehicule blindate anihilate ar costa 661 de milioane de ruble, iar 7.227 de unități de vehicule militare speciale ar costa 361 de milioane de ruble.

„A acorda stimulente suplimentare militarilor pentru distrugerea echipamentelor inamice este o practică normală, folosită de ani de zile. Vă reamintesc că și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei soldații primeau prime și pentru tancurile și avioanele distruse. Și asta în ciuda faptului că situația financiară a statului nostru nu era cea mai bună. Acum, din fericire, lucrurile stau mult mai bine”, a declarat expertul militar Alexei Leonkov pentru Vzgliad. Analistul Boris Rojin a atras, la rândul lui, atenția asupra experienței Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

„Oricum ar fi, mulți vor dori o primă care să poată fi apoi trimisă acasă. În plus, o astfel de numărare a vehiculelor distruse exclude poveștile despre cum un singur obuz a distrus aproape zece tancuri”, a continuat analistul. „Subliniez că utilizarea multor tipuri de arme moderne implică nu doar un singur luptător, ci mai mulți deodată. Astfel, de exemplu, dacă o brigadă de tanc este formată din trei oameni, la distrugerea vehiculul inamicului, ei vor împărți între ei cele 100.000 de ruble prevăzute. La fel ar trebui să fie și cu celelalte armamente”, este convins expertul.

Cu toate astea, Aleksandr Bartoș, membru corespondent al Academiei de Științe Militare, consideră că rușii nu se gândesc la bani, ci la țara lor. „Nu luptă pentru bani, ci pentru îndeplinirea misiunii și protejarea Patriei. În același timp, spune expertul, sprijinul material pentru soldații distinși este extrem de important. În plus, valoarea stimulentelor pentru persoanele care își riscă propria viață „ar trebui să fie mai mare și să se ridice la o zecime din valoarea echipamentului doborât”, a spus expertul, potrivit vestidinrusia.ro.

#razboi #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.