Banii nu au culoare politică: Cei mai mari CEO ai Americii se înghesuie din nou să-l susţină pe Trump

15 Iun. 2024, 13:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
15 Iun. 2024, 13:41 // Bani și Afaceri //  bani.md

Atunci când Donald Trump a câştigat preşedinţia în 2016, liderii de afaceri au venit în număr mare să se întâlnească cu el, în speranţa de a-i atenua politicile comerciale şi retorica populistă, încurajând în acelaşi timp agenda sa de dereglementare şi de impozitare favorabilă mediului de afaceri, scrie WSJ.

Aceştia se înghesuie să se întâlnească din nou cu el. De când Trump şi-a învins ultimul mare duşman primar al Partidului Republican, mai multe nume mari din lumea finanţelor s-au aliniat în spatele său. Săptămâna aceasta, o serie de directori executivi l-au ascultat cu atenţie în timp ce promitea mai multe reduceri de taxe şi îşi acoperea unele dintre cele mai dure promisiuni privind imigraţia.

Directorii spun că dorinţa lor de a-l asculta pe Trump provine din frustrarea faţă de preşedintele Biden, din conştientizarea din ce în ce mai mare a faptului că Trump ar putea câştiga şi din dorinţa de a modela agenda republicanului înainte de alegeri – mai degrabă decât să se agite pentru a face acest lucru după. Mulţi dintre cei care s-au distanţat de Trump în urma revoltei din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu, provocată de susţinătorii fostului preşedinte, şi-au îndulcit criticile.

Chiar şi directori executivi precum Jamie Dimon de la JPMorgan Chase şi Brian Moynihan de la Bank of America, care în mod obişnuit evită să facă declaraţii de susţinere, au dat semne de apropiere faţă de politicile lui Trump sau au vorbit despre cele ale lui Biden.

Dimon, Moynihan, directorul general al Citi, Jane Fraser, şi Charlie Scharf, de la Wells Fargo, au fost prezenţi joi la reuniunea Business Roundtable, unde Trump s-a adresat grupului. Trump le-a spus că, în calitate de preşedinte, va fi mai bun decât Biden în ceea ce priveşte taxele şi economia. El a spus că rata impozitului pe profit ar trebui să fie de 20%, la un moment dat susţinând că ar putea coborî până la 15%, ţinta iniţială a campaniei sale, potrivit unei persoane care a fost prezentă.

Dimon şi-a surprins colegii de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, la începutul anului, când a declarat într-o apariţie televizată că Trump are „oarecum dreptate” în unele privinţe, cum ar fi comerţul şi imigraţia.

Moynihan, mai discret decât Dimon, a criticat politicile lui Biden ca fiind rele pentru afaceri, pe baza unor discuţii cu clienţii băncii. El le-a spus oamenilor că clienţii băncii, mulţi dintre ei din mijlocul ţării, se plâng de politicile lui Biden, în special în ceea ce priveşte acordarea de autorizaţii pentru proiecte energetice şi încheierea de tranzacţii.

Trump este fericit să le spună liderilor de afaceri în mare parte ceea ce vor să audă. În afară de mai multe reduceri de taxe, el a spus că ar fi prietenos cu inteligenţa artificială şi că ar fi uşor de reglementat, în special pentru încheierea de tranzacţii. Comisia Federală pentru Comerţ din timpul administraţiei Biden a fost printre cele mai agresive din ultimii ani, încercând să blocheze fuziunile şi să ţină în frâu companiile gigant.

Dar politicile lui Trump în domenii precum imigraţia şi declaraţiile pe care le-a făcut şi care pun la îndoială statul de drept fac ca întreprinderile să fie precaute. Joi, el a lansat în faţa republicanilor din Camera Reprezentanţilor ideea – lipsită de detalii – a unui sistem de venituri federale cu tarife totale, suficient de mare pentru a înlocui impozitul pe venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!