Barter de la Moldavie! Internet de la giganții IT pentru bani și propaganda lui Putin

Interdnestrcom (IDC), parte a Holding-ului Sheriff, care controlează domeniul miningului în Transnistria, a început să se asigure cu internet de pe malul drept Nistrului în contextul problemelor de infrastructură provocate de războiul din Ucraina. Unul dintre principalele vehicule de propagandă ale Kremlinului, Rossia Segodnea, precum și pretinse centre de cercetare de la Tiraspol își procură accesul la rețeua globală și servicii de IP Transit de asemenea prin intermediul operatorilor din Republica Moldova, arată o investigație anticorupție.md.

SRL Starnet Soluții, cel de-al doilea cel mai mare furnizor de internet fix din Republica Moldova, prestează servicii singurului operator de telefonie fixă și mobilă și providerului monopolist de internet din regiunea separatistă transnistreană, Interdnestrcom (IDC). Transnistria este de mai bine de trei decenii o platformă de crimă organizată, controlată de oligarhi locali conectați foarte puternic la cercurile politico-economice de la Moscova, asupra căreia Chișinăul nu are niciun control.

Potrivit surselor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, în 2020, a fost semnat primul contract dintre cele două companii.

Un an mai târziu, valoarea serviciilor de internet livrate de Starnet Soluții către Interdnestrcom s-a dublat, potrivit acelorași surse. Starnet Soluții continuă să livreze internet în stânga Nistrului și în prezent, în contextul războiului din Ucraina.

Russia Today, clientul Orange Moldova

Afară de Starnet Soluții, care furnizează internet monopolistului Interdnestrcom, alte două companii moldovenești au contracte individuale cu clienții lor în Transnistria – SA Orange Moldova și SRL Disc din Rezina.

SA Orange Moldova are contract individual cu Rossiya Segodnea, (Russia Today), un vehicul de propagandă al Kremlinului, alături de Radio Sputnik, instituție media închisă de SIS pe 26 februarie 2022, la două zile distanță după începerea invaziei Rusiei în Ucraina. Russia Today și Sputnik reprezintă vârfurile de lance ale propagandei ruse la nivel mondial, inclusiv pe zona militară.

Solicitată să ofere detalii despre contract, Orange Moldova a refuzat, argumentând confidențialitatea serviciilor de comunicații prevăzută de legislația în vigoare. Orange Moldova a comunicat că nu oferă servicii de internet fix peste Nistru.

Fost director ANRE prestează servicii de internet Uzinei Metalurgice de la Rîbnița

SRL Disc din Rezina este cea de-a treia companie de pe malul drept care furnizează internet în Transnistria, și anume pentru Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ).

Directorul Disc SRL, care s-a prezentat drept „Ghenadie”, a declarat că furnizează internet pentru Uzina Metalurgică din Râbnița din 1999 și că agentul economic transnistrean, la fel unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regimului separatist de la Tiraspol, nu ar avea probleme de conexiune legate de războiul din Ucraina.

Disc SRL este înregistrată pe numele Svetlanei Pîrțu, angajată în prezent a Moldtelecom. Ea este soția fostului director al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică (ANRE), Ghenadie Pîrțu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#operatori #transnistria #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.