Belgia va taxa avioanele zgomotoase şi zborurile pe distanţe scurte

Belgia va impune noi taxe pentru avioanele mai vechi şi mai zgomotoase, precum şi pentru avioanele private şi zborurile pe distanţe scurte, în încercarea de a reduce poluarea fonică şi a aerului, potrivit unei declaraţii guvernamentale citată de Reuters.

În prezent, avioanele care utilizează aeroportul din Bruxelles trebuie să plătească o taxă stabilită în funcţie de nivelul de zgomot generat la decolare şi aterizare. Până acum, avioanele mici, cum ar fi avioanele private, au fost scutite.

Noul sistem de taxe, care va intra în vigoare de la 1 aprilie 2023, face ca taxele să depindă nu doar de zgomot, ci şi de nivelurile de poluare a aerului şi de emisii de gaze cu efect de seră, precum şi de destinaţie.
Taxele vor creşte pentru zborurile mai scurte de 500 km.

„Poluarea fonică resimţită de rezidenţii din apropierea Aeroportului Naţional din Bruxelles, indiferent dacă locuiesc în Flandra, Bruxelles sau Valonia, nu poate rămâne aşa cum este”, a declarat Georges Gilkinet, viceprim-ministru şi ministru însărcinat cu transporturile, într-un comunicat.

Aviaţia de afaceri reprezintă 12% din întregul trafic aerian din Belgia, potrivit Asociaţiei Europene a Aviaţiei de Afaceri.

Deşi la nivelul UE nu există încă nicio reglementare care să taxeze avioanele corporative pentru emisiile de gaze cu efect de seră, Franţa a promovat această idee încă din vară.

#avioane #taxa #belgia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”