Belgia va taxa avioanele zgomotoase şi zborurile pe distanţe scurte

Belgia va impune noi taxe pentru avioanele mai vechi şi mai zgomotoase, precum şi pentru avioanele private şi zborurile pe distanţe scurte, în încercarea de a reduce poluarea fonică şi a aerului, potrivit unei declaraţii guvernamentale citată de Reuters.

În prezent, avioanele care utilizează aeroportul din Bruxelles trebuie să plătească o taxă stabilită în funcţie de nivelul de zgomot generat la decolare şi aterizare. Până acum, avioanele mici, cum ar fi avioanele private, au fost scutite.

Noul sistem de taxe, care va intra în vigoare de la 1 aprilie 2023, face ca taxele să depindă nu doar de zgomot, ci şi de nivelurile de poluare a aerului şi de emisii de gaze cu efect de seră, precum şi de destinaţie.
Taxele vor creşte pentru zborurile mai scurte de 500 km.

„Poluarea fonică resimţită de rezidenţii din apropierea Aeroportului Naţional din Bruxelles, indiferent dacă locuiesc în Flandra, Bruxelles sau Valonia, nu poate rămâne aşa cum este”, a declarat Georges Gilkinet, viceprim-ministru şi ministru însărcinat cu transporturile, într-un comunicat.

Aviaţia de afaceri reprezintă 12% din întregul trafic aerian din Belgia, potrivit Asociaţiei Europene a Aviaţiei de Afaceri.

Deşi la nivelul UE nu există încă nicio reglementare care să taxeze avioanele corporative pentru emisiile de gaze cu efect de seră, Franţa a promovat această idee încă din vară.

#avioane #taxa #belgia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.