Biden și Xi Jinping, discuție telefonică de 90 de minute. Despre ce au vorbit cei doi lideri

Potrivit unei surse americane de rang înalt, președintele american Joe Biden a purtat joi o discuție telefonică de aproape 90 de minute cu omologul său chinez Xi Jinping. În acest interval de timp cei doi lideri au vorbit despre nevoia de a nu lăsa ca rivalitatea dintre cele mai mari două economii ale lumii să se transforme în război, relatează Reuters.

În contextul în care, de zeci de ani, relațiile dintre Washington și Beijing au fost la un nivel foarte scăzut, pentru Biden acesta a fost al doilea contact telefonic de la numirea sa în funcția de președinte al SUA, în ianuarie.

Potrivit unui comunicat de la Casa Albă, cei doi lideri au purtat „o discuție amplă și strategică”, care a vizat „domenii în care interesele noastre converg, dar și domenii în care interesele, valorile și perspectivele noastre diferă”.

Subiectele discuției

În conformitate cu sursa americană de rang înalt, conversația s-a axat pe probleme economice, schimbările climatice și COIVD-19. Mass-media de stat chineză a catalogat discuția drept „sinceră” și „profundă”, iar președintele Chinei, Xi a declarat că politicile SUA față de China generează dificultăți enorme în relațiile bilaterale.

Cele două părți au fost de acord să mențină contacte frecvente și să solicite personalului la nivel de lucru să îmbunătățească comunicarea, potrivit raportului chinez. De la prima conversație dintre Xi și Biden din februarie, câteva discuții sporadice la nivel înalt au produs puține rezultate pe o varietate de subiecte, de la schimbările climatice la drepturile omului și până la originile COVID-19.

#Jinping #discutie #Biden #economie #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.