Biden și Xi Jinping, discuție telefonică de 90 de minute. Despre ce au vorbit cei doi lideri

10 Sept. 2021, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Sept. 2021, 11:32 // Actual //  MD Bani

Potrivit unei surse americane de rang înalt, președintele american Joe Biden a purtat joi o discuție telefonică de aproape 90 de minute cu omologul său chinez Xi Jinping. În acest interval de timp cei doi lideri au vorbit despre nevoia de a nu lăsa ca rivalitatea dintre cele mai mari două economii ale lumii să se transforme în război, relatează Reuters.

În contextul în care, de zeci de ani, relațiile dintre Washington și Beijing au fost la un nivel foarte scăzut, pentru Biden acesta a fost al doilea contact telefonic de la numirea sa în funcția de președinte al SUA, în ianuarie.

Potrivit unui comunicat de la Casa Albă, cei doi lideri au purtat „o discuție amplă și strategică”, care a vizat „domenii în care interesele noastre converg, dar și domenii în care interesele, valorile și perspectivele noastre diferă”.

Subiectele discuției

În conformitate cu sursa americană de rang înalt, conversația s-a axat pe probleme economice, schimbările climatice și COIVD-19. Mass-media de stat chineză a catalogat discuția drept „sinceră” și „profundă”, iar președintele Chinei, Xi a declarat că politicile SUA față de China generează dificultăți enorme în relațiile bilaterale.

Cele două părți au fost de acord să mențină contacte frecvente și să solicite personalului la nivel de lucru să îmbunătățească comunicarea, potrivit raportului chinez. De la prima conversație dintre Xi și Biden din februarie, câteva discuții sporadice la nivel înalt au produs puține rezultate pe o varietate de subiecte, de la schimbările climatice la drepturile omului și până la originile COVID-19.

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!