Biden și Xi Jinping, discuție telefonică de 90 de minute. Despre ce au vorbit cei doi lideri

Potrivit unei surse americane de rang înalt, președintele american Joe Biden a purtat joi o discuție telefonică de aproape 90 de minute cu omologul său chinez Xi Jinping. În acest interval de timp cei doi lideri au vorbit despre nevoia de a nu lăsa ca rivalitatea dintre cele mai mari două economii ale lumii să se transforme în război, relatează Reuters.

În contextul în care, de zeci de ani, relațiile dintre Washington și Beijing au fost la un nivel foarte scăzut, pentru Biden acesta a fost al doilea contact telefonic de la numirea sa în funcția de președinte al SUA, în ianuarie.

Potrivit unui comunicat de la Casa Albă, cei doi lideri au purtat „o discuție amplă și strategică”, care a vizat „domenii în care interesele noastre converg, dar și domenii în care interesele, valorile și perspectivele noastre diferă”.

Subiectele discuției

În conformitate cu sursa americană de rang înalt, conversația s-a axat pe probleme economice, schimbările climatice și COIVD-19. Mass-media de stat chineză a catalogat discuția drept „sinceră” și „profundă”, iar președintele Chinei, Xi a declarat că politicile SUA față de China generează dificultăți enorme în relațiile bilaterale.

Cele două părți au fost de acord să mențină contacte frecvente și să solicite personalului la nivel de lucru să îmbunătățească comunicarea, potrivit raportului chinez. De la prima conversație dintre Xi și Biden din februarie, câteva discuții sporadice la nivel înalt au produs puține rezultate pe o varietate de subiecte, de la schimbările climatice la drepturile omului și până la originile COVID-19.

#Jinping #discutie #Biden #economie #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.