Bill Gates a descoperit viitorul agriculturii. Investește milioane de dolari în roboți pentru „fermieri”

Fondatorul Microsoft, Bill Gates, investește 50 de milioane de dolari într-un un start-up care dezvoltă roboți care cultivă plante într-un mod sustenabil. De asemenea, omul de afaceri deține o suprafață considerabilă de terenuri agricole, ceea ce demonstrează încă o dată interesul lui pentru acest domeniu.

Astfel, Start-up-ul Iron Ox din Silicon Valley a atras o finanțare de 50 milioane dolari de la fondul de investiții Breakthrough Energy, deținut de Bill Gates.

Compania construiește roboți care pot cultiva plante cu ajutorul unui sistem hidroponic. Acest sistem presupune ca rădăcinile plantelor să fie scufundate într-o soluție nutritivă pe bază de apă și nutrienți sau plante într-un mediu poros, care reține soluția nutritivă, permite oxigenarea rădăcinilor și oferă suport de creștere plantelor, scrie WallStreet.

Roboții au senzori care permit măsurarea nitrogenului și aciditatea solului pentru a cultiva plante sănătoase. Prin această tehnologie dezvoltată de start-up se vor pute crește plante precum căpșune, busuioc thailandez, roșii, coriandru și pătrunjel.

Iron Ox are în grijă o fermă în nordul Californiei, iar începând cu acest an start-up-ul a început construcția unei noi ferme în Lockhart, Texas.

Recent, Bill Gates a reușit să strângă un miliard dolari pentru a dezvolta energie verde și regenerabilă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a poluării.

#start-up #Bill Gates #Investiții #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.