BLACK FRIDAY în Moldova! APCSP: unele promoții expuse pe vitrinele magazinelor în această perioadă, pot fi “capcane”

În această perioadă de reduceri, mai nou numită Black Friday, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supraveghere a Pieței (APCSP) anunță că, fluxul de cumpărători a crescut considerabil și se constată o intensificare a comercializării produselor. În acest context, Agenția atenționează consumatorii despre posibilele capcane din partea magazinelor.

În acest sens, inspectorii Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) reiterează faptul că, unele promoții expuse pe vitrinele magazinelor în această perioadă, pot fi eventuale “capcane” pentru consumatori de a scoate mai mulți bani din buzunar pentru produsul dorit. Recomandările reprezentanților APCSP încep de la faptul neadmiterii achiziționării unui preț dublu pentru bun din cauza neatenției, fie provocate de reducerile false sau chiar de aglomerația din piețe și magazine. Puteți ține departe aceste situații neplăcute dacă:

– veți solicita de la comerciant toată informația despre produsul care vă interesează, vânzătorul este obligat să ofere toată informația despre bun, inclusiv despre reducerile existente;

– Etichetele articolelor vestimentare obligatoriu trebuie să conțină informații în limba de stat despre țesătură, producător, importator, instrucțiuni de întreținere a hainelor etc.

– veți fi precauți la prețurile indicate în cadrul ofertelor prin realizarea unui calcul privind raportul preț-calitate;

– veți afla de la vânzător care sunt bunurile la care se oferă reduceri și de ce reducere veți putea beneficia dacă intrați în posesia produsului. Dacă se anunță că în cadrul promoției se realizează o reducere de până la 20%, 30 % sau 80% atunci cel puțin un produs din magazin trebuie să fie comercializat cu o reducere 20%, 30 % sau 80%.

– vă veți convinge printr-un calcul matematic simplu dacă reducerea este una reală. Se atestă practica de a majora prețul dublu sau triplu cu o zi înainte de a anunța oferta, ulterior reducându-l la 50 %;

– veți verifica dacă promoția mai este valabilă. Imediat finalizării perioadei promoționale, vânzătorul trebuie să înlăture orice informație care ar induce consumatorul în eroare.

– veți solicita bonul de casă, care va servi ca dovadă a achiziționării produsului, ulterior, în cazul unei eventuale reclamații.

#APCSP #black friday #reduceri #sfaturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atunci când consumatorii comandă sushi sau rulouri cu somon într-un restaurant japonez, rareori își imaginează că acest ingredient „tradițional” este, de fapt, rezultatul uneia dintre cele mai eficiente campanii de marketing alimentar din istorie, inițiată de Norvegia în anii ’80.

În a doua jumătate a anilor 1970 și începutul anilor 1980, Norvegia a extins rapid creșterea industrială a somonului atlantic în fermele din apele reci ale Mării Norvegiei. Pe fondul saturării piețelor interne și europene, autoritățile și industria au început să caute o piață externă mare, solvabilă și cu o cultură dezvoltată a consumului de pește. Japonia s-a dovedit a fi ținta ideală.

Paradoxal însă, la acel moment, somonul era considerat în Japonia impropriu pentru consum crud, fiind asociat cu paraziți. Bucătăria japoneză tradițională folosea pentru sushi și sashimi pești precum tonul, yellowtail sau dorada, în timp ce somonul era doar gătit sau sărat. Diferența esențială consta în faptul că somonul de crescătorie norvegian nu conținea paraziți, precum Anisakis simplex, frecvent întâlniți la somonul sălbatic din Pacific.

În același timp, Japonia se confrunta cu un deficit de ton, ceea ce ducea la creșterea prețurilor, în special pentru carnea grasă ōtoro, extrem de apreciată. Somonul norvegian, sigur pentru consum crud și atractiv vizual, a devenit astfel o alternativă strategică.

Pe acest fundal a fost lansat Project Japan, o inițiativă comună a Norges sjømatråd (Consiliul Norvegian pentru Exportul de Pește) și a Ministerului Pescuitului din Norvegia. În 1985, o delegație oficială condusă de ministrul pescuitului, Thor Listau, a ajuns în Japonia pentru a promova somonul norvegian.

Strategia nu a vizat consumatorul final, ci bucătarii din restaurantele japoneze. Au fost organizate degustări închise, demonstrații culinare, recepții la ambasada Norvegiei din Tokyo și prezentări privind siguranța alimentară a somonului de crescătorie. Mesajul-cheie nu a fost schimbarea tradiției, ci soluționarea problemei deficitului de ton.

Rezultatele au apărut treptat. Primele livrări se ridicau la doar 2–3 tone pe an, însă după aproape un deceniu de efort susținut, importurile au explodat. La începutul anilor 2000, Japonia importa peste 45.000 de tone de somon norvegian anual, iar în prezent aproximativ 84% din somonul proaspăt consumat în Japonia provine din Norvegia.

Cel mai important efect a fost însă global: odată cu răspândirea bucătăriei japoneze în lume, somonul crud a devenit parte a „canonului” sushi-ului. Restaurantele din SUA, Europa sau Rusia au replicat modelul japonez, folosind în majoritate somon norvegian. Astăzi, sushi cu somon este perceput drept „clasic japonez”, deși produsul are origine europeană.

Project Japan este studiat în prezent ca un exemplu de succes de diplomație gastronomică și inginerie culturală, realizat fără conflict cu tradiția și bazat pe răbdare și planificare pe termen lung — trăsături definitorii ale modelului norvegian de politică economică și export.