Spînu sare în apărarea KEC International: Banca Mondială și experții au dat aviz pozitiv companiei

După semnarea contractului de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău cu compania din India KEK International, în data de 12 noiembrie, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a e venit cu explicații într-o conferință de presă. Dânsul a declarat că deși au fost depistate nereguli, acestea sunt minore, iar Banca Mondială și experții au dat aviz pozitiv companiei indiene.

Când am venit la minister am evaluat această licitație. Una din propuneri a fost să trecem printr-o procedură de relicitare ca să nu fie speculații. Licitația a avut loc în anul 2020 or, devierile financiare constate nu a fost foarte mari. În context, Banca Mondială, experții și grupul de lucru care s-a ocupat de licitație au considerat că nu poate fi reluată licitația și s-a mers mai departe cu determinarea câștigătorului cu specificarea că în contractul final vor fi incluse cele nouă puncte de care se va ține cont în momentul proiectării acestei linii”, a menționat Spînu.

Potrivit ministrului, în contract urmează a fi incluse: acțiunea vântului va fi inclusă în calcule și greutatea pilonilor va fi conform cerințelor specificațiilor tehnice la etapa de proiectare, se va include componenta de pulsație care va fi de 1,5 conform normelor de amenajare a instalațiilor electrice sau 1,6 conform unui soft PLS Tower.

De asemenea, au fot luate în calcul acele 3 cm de chiciură care ar putea să se depună pe cablul electric, fundația pilonilor electrici va fi de 548 Kilonewtoni în loc 525 cât este prevăzut la moment fără majorarea de costuri, fundațiile vor fi proiectate pentru înălțimea maximă a pilonului electric, proiectarea fundației va fi realizată în conformitate cu caietul de sarcini inclusiv prin aplicarea factorului de siguranță 1.1. Totodată, ofertantul își va asuma oricare creștere a volumelor și dimensiunilor fundației și va furniza proiectul conform bunelor practici în conformitate cerințele și specificațiile tehnice.

Unica prevedere după 24 de luni care ar putea crește valoarea contractului de 27 mil. USD este scumpirea metalului.

La selectarea companiei câștigătoare, Spînu a spus că nu a sesizat careva intervenții din partea vreunui jucător politic.

Vineri, 12 noiembrie, a fost semnat contractul de construcție a liniei electrice aeriene de 400 kV de transport a energiei electrice pe direcția Vulcănești – Chișinău, care presupune construcție liniei de 158 km pe un singur circuit.

Bani.md a scris anterior că agentul economic care se va ocupa de construcția liniei de interconectare are un istoric dubios și a fost selectat cu multiple derogări de la caietul de sarcini.

#interconectare #Energie #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.