Bloomberg: Datele comerciale mondiale arată primele semne de „reglobalizare” . Cine câștigă și cine pierde?

Sistemul comercial global trece prin schimbări tectonice care vor reorienta lanțurile internaționale de aprovizionare pentru deceniile următoare. scrie Bloomberg.

Două forțe principale sunt responsabile de acest lucru. Companiile, speriate de penuria pandemică, de creșteri ale prețurilor și de întreruperile aprovizionării, își reduc dependența de o singură fabrică sau țară. Între timp, guvernele, în special din SUA și Europa, doresc să-și asigure accesul la materiale cheie, cum ar fi semiconductori și minerale rare, în cazul în care comerțul global se împarte în blocuri geopolitice.
Transformarea, pe care unii o numesc „reglobalizare”, va continua ani de zile, iar datele comerciale abia încep să sugereze amploarea schimbărilor și cine va câștiga și cine va pierde. Bloomberg oferă indicatori de urmărit pentru a înțelege implicațiile noii ere a economiei geostrategice.

În ciuda discuțiilor despre declinul globalizării, integrarea economică prin comerțul transfrontalier a demonstrat o rezistență remarcabilă în vremuri de război, foamete și pandemie. În ultimii trei ani, ponderea comerțului mondial în producția mondială a scăzut oarecum, dar este încă în general în conformitate cu tendințele istorice. De fapt, conform unei analize recente a ING Groep NV, nu a existat nicio schimbare semnificativă în traiectoria către o mai mare deschidere comercială din 2006 cel puțin.

Creșterea tensiunilor geopolitice dintre Washington și Beijing a alimentat speculațiile cu privire la o divizare sectorială între cele mai mari economii ale lumii. În timp ce valoarea importurilor de bunuri și servicii chinezești din SUA a atins un maxim istoric în 2022, există semne că tarifele americane modifică fluxurile comerciale bilaterale.

Potrivit unei analize a lui Chad Baun, un membru al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, importurile de mărfuri americane din China care fac obiectul unor tarife au scăzut cu aproximativ 14% anul trecut față de nivelurile din 2017, care a precedat războiul comercial.

În ultimii cinci ani, tarifele americane, restricțiile la export și subvențiile au convins companiile americane să-și diversifice importurile în afara Chinei . Ponderea totală a importurilor chineze în SUA a scăzut cu aproximativ trei puncte procentuale din 2018, când fostul președinte Donald Trump a impus taxe vamale pentru mii de mărfuri chinezești. În acest timp, Beijingul a cedat o parte din cota sa din totalul importurilor din SUA altor țări exportatoare din Asia, cum ar fi Vietnam, India, Taiwan, Malaezia și Thailanda.

Mexicul devine o alternativă cheie la China ca furnizor pentru SUA

Cu toate acestea, producătorii chinezi care încearcă să eludeze tarifele SUA și să scurteze lanțurile de aprovizionare își înființează operațiuni în țări precum Vietnam, Thailanda și Mexic.

Mexicul devine o alternativă cheie la China ca furnizor pentru SUA. Liniile de aprovizionare puternic integrate SUA-Mexic și tratamentul comercial preferențial în cadrul Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA) ajută la crearea de oportunități de investiții de ambele părți ale graniței. Importatorii și chiar unii exportatori chinezi care doresc să-și diversifice lanțurile de aprovizionare se străduiesc să cumpere spațiu industrial mexican, care va atinge o ocupare de 97,5% în 2022.

Cererea de depozite și alte proprietăți imobiliare industriale este deosebit de puternică de-a lungul graniței cu SUA, lângă Tijuana, unde ratele de neocupare sunt aproape de zero. Aproximativ 47 de noi parcuri industriale sunt fie planificate, fie în construcție, potrivit Asociației Mexicane a Parcurilor Industriale Private.

Valoarea importurilor SUA din Europa a crescut

Eforturile președintelui american Joe Biden de a îmbunătăți relațiile comerciale cu Europa au determinat Statele Unite să se bazeze mai mult pe importurile din Europa decât din China. Întoarcerea vine după ce SUA și Europa au amânat impunerea tarifele la 21,5 miliarde de dolari în comerțul bilateral până în 2021, au suspendat o dispută privind construcția de avioane care datează din 2004 și au început discuțiile pentru a reduce supraproducția de oțel și aluminiu. În ultimul an, valoarea importurilor SUA din Europa a crescut cu aproape 13%, în timp ce importurile SUA din China au crescut cu doar 6%.

India și Vietnam mănâncă din piața Chinei
Producătorii de smartphone-uri precum Apple Inc. lucrează pentru a-și reduce dependența de China, pe măsură ce războiul comercial dintre Washington și Beijing se intensifică. Anul acesta până în martie, Apple și-a triplat prezența de producție în India, producând iPhone-uri în valoare de peste șapte miliarde de dolari. India reprezintă acum aproximativ 7% din producția mondială de iPhone, iar vânzările anuale din țară au crescut la șase miliarde de dolari.

Vietnamul este un alt hub pentru companiile care doresc să se diversifice departe de China. În ultimii șapte ani, importurile de mobilier vietnamez în SUA au crescut cu 186%, în comparație cu o creștere de doar 5% a acestor importuri din China. Potrivit Descartes Systems Group Inc., Vietnamul reprezintă acum jumătate din exporturile totale de mobilier ale Chinei către Statele Unite. Recent, comenzile de mobilier vietnamez încep să scadă din cauza scăderii cererii globale de bunuri de larg consum.
Politica industrială a Beijingului a permis Chinei să devină cel mai mare exportator de vehicule electrice după Germania. Anul acesta, mașinile electrice și „mașinile hibride” vor atinge aproximativ 40% din volumul total de livrări de vehicule în China. Între timp, ponderea Europei în vânzările globale de vehicule electrice este probabil să crească în acest an, pe măsură ce mai multe modele devin disponibile și problemele legate de lanțul de aprovizionare se ușurează, relatează Bloomberg Intelligence.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#globalizare #Mexic #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.