BNM continuă valul scăderilor de dobândă! Rata de bază a coborât-o la 3,75%

BNM a redus rata de bază la 3,75% față de 4,25% cât a stabilit-o în ședința precedentă.

Totodată, înn ședința de astăzi a Consiliului de administrație, banca centrală a iefinit și creditele și depozitele owernight, la 5,75% și 1,75%, comparativ cu 6,25% și 2,25%.

Norma rezervelor obligatorii în lei a rămas la 33%, iar în valută la 43%.

„Decizia BNM are drept scop de a menține rata inflație de plus, minus 5%, considerat nivel optim pentru creșterea economică. Astfel, BNM punea accent pe stimularea cererii agregate prin stimularea consumului și investițiilor. BNM continuă relaxarea politicii monetare, iar efectele se vor transmite treptat la ratele depozitelor și a creditelor”, a punctat guvernatorul BNM, Anca Dragu.

Dragu a spus că inflația în februarie 2024 s-a aflat, pentru a 5 lună consecutiv, în intervalul de țintă, fiind de 4,3% cu 0,3p.p mai joasă față de ianuarie. Scăderea prețurilor la produsele alimentare și baza înaltă de comparație, dar și cererea scăzută au contribuit la diminuarea inflației. Masurile stimulative de politică monetară efectul sezonier și ajustarea politicii fiscale au atenuat descreșterea inflației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #reducere #Rata de bază

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.