BNM și Guvernul pregătesc un plan revoluționar de garantare pentru a revigora creditarea companiilor

Într-un context geopolitic marcat de tensiuni, inclusiv conflictul de la graniță și instabilitatea din Orientul Mijlociu, companiile devin tot mai reticente în accesarea creditelor. Acest comportament precaut al mediului de afaceri a atras atenția Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Guvernului, care lucrează împreună la dezvoltarea unor instrumente de garantare menite să stimuleze creditarea.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere că instituția pe care o conduce, în colaborare cu Guvernul, explorează soluții pentru a înclina balanța în favoarea agenților economici care ezită să se împrumute. „Am inițiat un dialog cu Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a analiza în ce măsură ne pot sprijini în acest demers de relansare a creditării prin instrumente de garantare,” a subliniat Dragu.

Potrivit acesteia, până la sfârșitul anului se așteaptă să fie anunțate măsuri concrete care să faciliteze accesul companiilor la finanțare.

Ultimele datele ale Băncii Naționale relevă că în luna iulie businessul s-a creditat cu 2,3 miliarde de lei, cu 5% mai puțin față de luna similară a anului precedent, iar în valută companiile s-au creditat cu echivalentul 1,8 miliarde de lei, cu 47,6% mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #garantare #business #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.