Budianschi taie ca-n curechi! Mai multe ministere au fost lăsate cu ochii în soare

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 8 septembrie, 21 din cei 23 de concurenți electorali au deschis conturi de campanie, iar 19 dintre aceștia au depus rapoarte financiare, arată datele prezentate de Asociația Promo-LEX.

Conform rapoartelor, veniturile declarate însumează circa 28,4 milioane de lei, provenite în special din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din conturile curente ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, Blocul Electoral Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, formațiuni care cumulează 78% din totalul veniturilor.

Cheltuielile declarate depășesc 21,5 milioane de lei, majoritatea fiind direcționate spre materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat însă discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale, estimând sume neraportate de peste 1,3 milioane de lei la 14 concurenți. Printre cei vizați se numără CUB, Mișcarea Respect Moldova (MRM) și BE Patriotic.

Promo-LEX atrage atenția că astfel de abateri pot afecta transparența și corectitudinea procesului electoral, subliniind necesitatea unui control mai riguros al finanțării campaniilor.