Bulgaria ar putea adera la zona euro în 2025

Bulgaria ar putea adera la zona euro începând din 1 ianuarie 2025, dacă va îndeplini toate criteriile de aderare, a declarat joi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, transmite Reuters.

Săptămâna trecută, ministrul bulgar al Finanţelor, Rossitsa Velkova, a anunţat că Bulgaria a renunţat la data ţintă – ianuarie 2024 – pentru adoptarea euro.

„Nu ne-am îndeplinit angajamentele pentru intrarea în zona euro şi trebuie să îndeplinim criteriile privind inflaţia”, le-a pus atunci jurnaliştilor Rossitsa Velkova. „Data aderării este atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la Maastricht. Poate 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”, a apreciat joi Valdis Dombrovskis într-un interviu acordat postului bulgar de televiziune Nova TV.

Rossitsa Velkova a spus că Bulgaria ar putea face eforturi să finalizeze adoptarea euro de la mijlocul anului viitor.

În schimb, vicepreşedintele Comisiei Europene, care efectuează zilele acestea o vizită la Sofia, a mai spus că în mod tradiţional ţările au aderat la zona euro de la începutul anului, deoarece este mai practic aşa. Potrivit lui Dombrovskis, din cauza inflaţiei ridicate, stimulată în principal de costurile la energie, autorităţile de la Sofia au fost nevoite să modifice data ţintă privind aderarea la zona euro.

La finele lui 2022, indicele armonizat al inflaţiei în Bulgaria a urcat la 14,3% în ritm anual, aceasta fiind a opta cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din blocul comunitar.

Unul dintre criteriile aderării la zona euro, stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de către toate statele membre UE în 1993, se referă la stabilitatea preţurilor. Concret, rata medie a inflaţiei (calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflaţiei) a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. În plus, această evoluţie trebuie să se dovedească a fi sustenabilă.

#aderare #zona euro #euro #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.