Calea ferată a lui Voronin rămâne o ruină. Ucrainenii nu și-au onorat obligațiile contractuale

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #Giurgiulești #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.