Calea ferată a lui Voronin rămâne o ruină. Ucrainenii nu și-au onorat obligațiile contractuale

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #Giurgiulești #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.