Care este capitala europeană unde preţurile caselor scad a şasea lună consecutiv, dar chiriile continuă să crească

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, determinate de slăbiciunea de pe piaţa londoneză, potrivit datelor oficiale, subliniind presiunea continuă a costurilor mai mari ale împrumuturilor, raportează Financial Times.

Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 1,4% în ritm anual în decembrie 2023, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Această scădere a fost mai mică decât scăderea revizuită de 2,3% în noiembrie 2023, dar a marcat şase luni consecutive de contracţie.

Cifrele confirmă efectul costurilor mai mari ale împrumuturilor, care au afectat piaţa imobiliară în cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, date mai punctuale, dar mai puţin cuprinzătoare, indică semne timide de îmbunătăţire, pe măsură ce ratele la creditele ipotecare au scăzut.

Gabriella Dickens, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat că se aşteaptă ca indicele ONS al preţurilor locuinţelor să continue să scadă în următoarele două luni, dar a precizat că este posibil ca mai târziu „să înceapă să se redreseze, pe măsură ce scăderea ratelor la creditele ipotecare şi redresarea veniturilor reale stimulează accesibilitatea”.

Preţurile caselor s-au schimbat puţin de la o lună la alta, ducând media la 285.000 de lire sterline în decembrie – cu 4.000 de lire sterline mai puţin decât în decembrie 2022 şi cu 7.000 de lire sterline mai puţin faţă de vârful atins în septembrie 2022.

Londra a înregistrat cea mai mare contracţie dintre toate regiunile, cu preţuri în scădere cu o rată anuală de 4,8%. Cu toate acestea, scăderea a fost mai mică decât cea de 5,5% din noiembrie, capitala rămânând cea mai scumpă parte a ţării, preţul mediul al unei case fiind de 508.000 de lire sterline.

Datele oficiale reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a preţurilor locuinţelor din Marea Britanie, deoarece includ achiziţiile în numerar, bazându-se pe tranzacţiile finalizate în decembrie, care ar fi putut fi convenite cu câteva luni mai devreme.

Săptămâna trecută, un sondaj realizat în rândul agenţilor imobiliari din Marea Britanie a raportat prima creştere a vânzărilor de locuinţe şi a cererii din 2022. La începutul lunii, Banca Angliei a raportat că aprobările de credite ipotecare au crescut în decembrie la un maxim al ultimelor şase luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.