Care este capitala europeană unde preţurile caselor scad a şasea lună consecutiv, dar chiriile continuă să crească

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, determinate de slăbiciunea de pe piaţa londoneză, potrivit datelor oficiale, subliniind presiunea continuă a costurilor mai mari ale împrumuturilor, raportează Financial Times.

Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 1,4% în ritm anual în decembrie 2023, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Această scădere a fost mai mică decât scăderea revizuită de 2,3% în noiembrie 2023, dar a marcat şase luni consecutive de contracţie.

Cifrele confirmă efectul costurilor mai mari ale împrumuturilor, care au afectat piaţa imobiliară în cea mai mare parte a anului trecut. Cu toate acestea, date mai punctuale, dar mai puţin cuprinzătoare, indică semne timide de îmbunătăţire, pe măsură ce ratele la creditele ipotecare au scăzut.

Gabriella Dickens, economist la Pantheon Macroeconomics, a declarat că se aşteaptă ca indicele ONS al preţurilor locuinţelor să continue să scadă în următoarele două luni, dar a precizat că este posibil ca mai târziu „să înceapă să se redreseze, pe măsură ce scăderea ratelor la creditele ipotecare şi redresarea veniturilor reale stimulează accesibilitatea”.

Preţurile caselor s-au schimbat puţin de la o lună la alta, ducând media la 285.000 de lire sterline în decembrie – cu 4.000 de lire sterline mai puţin decât în decembrie 2022 şi cu 7.000 de lire sterline mai puţin faţă de vârful atins în septembrie 2022.

Londra a înregistrat cea mai mare contracţie dintre toate regiunile, cu preţuri în scădere cu o rată anuală de 4,8%. Cu toate acestea, scăderea a fost mai mică decât cea de 5,5% din noiembrie, capitala rămânând cea mai scumpă parte a ţării, preţul mediul al unei case fiind de 508.000 de lire sterline.

Datele oficiale reprezintă cea mai cuprinzătoare măsură a preţurilor locuinţelor din Marea Britanie, deoarece includ achiziţiile în numerar, bazându-se pe tranzacţiile finalizate în decembrie, care ar fi putut fi convenite cu câteva luni mai devreme.

Săptămâna trecută, un sondaj realizat în rândul agenţilor imobiliari din Marea Britanie a raportat prima creştere a vânzărilor de locuinţe şi a cererii din 2022. La începutul lunii, Banca Angliei a raportat că aprobările de credite ipotecare au crescut în decembrie la un maxim al ultimelor şase luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.