Care sunt cele mai cotate produse agro-alimentare moldovenești în UE? Studiu german

Echipa economică germană de consultanță în domeniul economic „Berlin Economics” a elaborat un studiu cu referire la cotele tarifare aplicate și la volumul de export al produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană (UE) și a propus soluții pentru a facilita exportul acestora pe noi piețe din UE.

Rezultatele studiului au fost prezentate ieri, 17 august, în cadrul unei ședințe comune cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu și reprezentanții subdiviziunilor ministerului responsabile de politicile în domeniul agroalimentar.

În opinia experților germani, generarea de valoare adăugată a cerealelor și livrarea prunelor în cantități mai mari pe piața UE, ar putea aduce profit considerabil țării noastre.

„Una dintre recomandările noastre este ca agricultura din Republica Moldova să se orienteze spre procesarea cerealelor pentru export, fapt ce va asigura venituri mai mari în economie. Totodată, recomandăm să fie majorată cota de export pentru prunele moldovenești, mai ales la categoria de consum în stare proaspătă. În același context, informăm că, există potențial mare de export a strugurilor și merelor. În prezent, majoritatea produselor horticole sunt exportate preponderent în Federația Rusă, însă pentru a înregistra o evoluție ascendentă a valorii produselor horticole în Uniunea Europeană și pentru a obține avantaje competitive pe termen lung, sectorul horticol are nevoie de diversificare, investiții și dezvoltare axată pe inovații, în conformitate cu rigorile Uniunii Europene”, a menționat consilierul german de politică economică, Ricardo Giucci.

Potrivit informațiilor, reprezentanții Ministerului Agriculturii urmează să revizuiască politicile naționale în sector, să identifice posibilitățile de intensificare a exportului de produse agricole recomandate și să încurajeze producătorii agricoli să se conformeze criteriilor piețelor occidentale.

„Agenda Guvernului Republicii Moldova are ca prioritate sporirea accesului producătorilor agricoli pe piețele externe, astfel, avem nevoie de recomandări pentru acțiuni concrete. Prin prisma analizelor elaborate, vor fi informați producătorii agricoli despre noile oportunități și vom putea crea noi condiții de facilitare a exportului de produse agricole”, a subliniat ministrul Viorel Gherciu.

#prune #Cereale #export #UE #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.