Care sunt cele mai cotate produse agro-alimentare moldovenești în UE? Studiu german

Echipa economică germană de consultanță în domeniul economic „Berlin Economics” a elaborat un studiu cu referire la cotele tarifare aplicate și la volumul de export al produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană (UE) și a propus soluții pentru a facilita exportul acestora pe noi piețe din UE.

Rezultatele studiului au fost prezentate ieri, 17 august, în cadrul unei ședințe comune cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu și reprezentanții subdiviziunilor ministerului responsabile de politicile în domeniul agroalimentar.

În opinia experților germani, generarea de valoare adăugată a cerealelor și livrarea prunelor în cantități mai mari pe piața UE, ar putea aduce profit considerabil țării noastre.

„Una dintre recomandările noastre este ca agricultura din Republica Moldova să se orienteze spre procesarea cerealelor pentru export, fapt ce va asigura venituri mai mari în economie. Totodată, recomandăm să fie majorată cota de export pentru prunele moldovenești, mai ales la categoria de consum în stare proaspătă. În același context, informăm că, există potențial mare de export a strugurilor și merelor. În prezent, majoritatea produselor horticole sunt exportate preponderent în Federația Rusă, însă pentru a înregistra o evoluție ascendentă a valorii produselor horticole în Uniunea Europeană și pentru a obține avantaje competitive pe termen lung, sectorul horticol are nevoie de diversificare, investiții și dezvoltare axată pe inovații, în conformitate cu rigorile Uniunii Europene”, a menționat consilierul german de politică economică, Ricardo Giucci.

Potrivit informațiilor, reprezentanții Ministerului Agriculturii urmează să revizuiască politicile naționale în sector, să identifice posibilitățile de intensificare a exportului de produse agricole recomandate și să încurajeze producătorii agricoli să se conformeze criteriilor piețelor occidentale.

„Agenda Guvernului Republicii Moldova are ca prioritate sporirea accesului producătorilor agricoli pe piețele externe, astfel, avem nevoie de recomandări pentru acțiuni concrete. Prin prisma analizelor elaborate, vor fi informați producătorii agricoli despre noile oportunități și vom putea crea noi condiții de facilitare a exportului de produse agricole”, a subliniat ministrul Viorel Gherciu.

#prune #Cereale #export #UE #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.