Care sunt, în opinia șefului NATO, cele două greşeli strategice pe care le-a făcut Putin când a invadat Ucraina

15 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că președintele rus Vladimir Putin a făcut două greşeli strategice când a invadat Ucraina: a subestimat puterea şi curajul poporului Ucrainei şi a forţelor sale armate şi a subestimat hotărârea şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, relatează ziarul The Guardian.

„Aliaţii NATO oferă Ucrainei un sprijin fără precedent. Vom discuta despre sprijinul nostru continuu, care este esenţial pentru a ajuta Ucraina să prevaleze ca stat suveran independent şi pentru a menţine ordinea internaţională bazată pe reguli. Preşedintele (rus Vladimir) Putin a făcut două greşeli strategice – a subestimat puterea şi curajul poporului Ucrainei şi a forţelor sale armate şi a subestimat hotărârea şi unitatea NATO şi a partenerilor noştri”, a declarat Jens Stoltenberg, marți, la reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles.

La întâlnire participă şi secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.
În timpul discursului de deschidere, Stoltenberg a cerut celor prezenţi să se ridice pentru un moment de reculegere în memoria victimelor cutremurelor care au zguduit Turcia şi Siria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.