Câștiguri în declin în 2024! Care bănci din Moldova au pierdut cel mai mult și cine a ieșit învingător

22 Ian. 2025, 16:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Ian. 2025, 16:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Profitul total al băncilor comerciale din Republica Moldova a fost de 3,9 miliarde de lei în 2024, în scădere cu 2,5% față de cele 4 miliarde de lei obținute în 2023. Situația financiară a băncilor a variat semnificativ, unele instituții raportând creșteri, iar altele înregistrând scăderi considerabile, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

  • Maib: Profitul a crescut cu 8,3%, de la 1,2 miliarde de lei în 2024 la 1,3 miliarde de lei în 2024.
  • Comerțbank: A înregistrat o scădere semnificativă de 86,2%, de la 8,7 milioane de lei în 2023 la doar 1,2 milioane de lei în 2024.
  • Eurocreditbank: Profitul s-a redus cu 51,6%, de la 22,5 milioane de lei la 10,9 milioane de lei.
  • Energbank: A înregistrat o scădere de 46,1%, de la 68,5 milioane de lei în 2023 la 36,9 milioane de lei în 2024.
  • Eximbank: Profitul a scăzut dramatic, cu 74,7%, de la 49 milioane de lei la 12,4 milioane de lei.
  • Fincombank: O scădere de 18,7%, de la 151,7 milioane de lei în 2023 la 123,3 milioane de lei în 2024.
  • OTP Bank: A înregistrat o scădere de 25,1%, de la 763,1 milioane de lei la 571,6 milioane de lei.
  • Moldindconbank: Profitul a crescut cu 18,5%, de la 928,6 milioane de lei la 1,1 miliarde de lei.
  • Procreditbank: A înregistrat o îmbunătățire semnificativă, trecând de la o pierdere de -135,3 milioane de lei în 2023 la un profit de 92,1 milioane de lei în 2024.
  • BCR Chișinău: Profitul a scăzut cu 30%, de la 69,4 milioane de lei la 48,6 milioane de lei.
  • Victoriabank: O scădere de 12,2%, de la 672 milioane de lei la 590,4 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!