Cât au costat rachetele cu care Putin a lovit Ucraina luni

Atacul masiv cu rachete declanșat luni de Rusia asupra orașelor ucrainene a costat între 400 și 700 de milioane de dolari, a calculat Forbes Ucraina.

84 de rachete au fost lansate asupra teritoriului ucrainean și 24 de drone au fost implicate în atac, potrivit Forbes Ucraina, care citează datele oficiale prezentate de autoritățile ucrainene.

Costul total al rachetelor lansate este greu de stabilit cu precizie, arată Forbes, din moment ce nu se cunoaște numărul exact al rachetelor din fiecare tip care au fost trase. Potrivit rapoartelor citate de publicație, asupra Ucrainei s-a tras cu rachete Kh-101, Kh-555, Kalibr, Iskander, Tornado-S și S-300.

Pentru a calcula, Forbes a folosit următoarele estimări:

o rachetă X-101 – 13 milioane de dolari;
o rachetă Kalibr – 6,5 milioane de dolari;
o rachetă Iskander – 3 milioane de dolari;
o rachetă Onyx – 1,25 milioane de dolari;
o rachetă X-22 – 1 milion de dolari;
o rachetă Tochka-U – 300.000 de dolari.

Costul total al dronelor folosite pe 10 octombrie se ridică la câteva milioane de dolari.

Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ.

Potrivit sursei citate, „ieri (luni – n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă”.

#drone #rachete #forbes #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.