Cât au costat rachetele cu care Putin a lovit Ucraina luni

Atacul masiv cu rachete declanșat luni de Rusia asupra orașelor ucrainene a costat între 400 și 700 de milioane de dolari, a calculat Forbes Ucraina.

84 de rachete au fost lansate asupra teritoriului ucrainean și 24 de drone au fost implicate în atac, potrivit Forbes Ucraina, care citează datele oficiale prezentate de autoritățile ucrainene.

Costul total al rachetelor lansate este greu de stabilit cu precizie, arată Forbes, din moment ce nu se cunoaște numărul exact al rachetelor din fiecare tip care au fost trase. Potrivit rapoartelor citate de publicație, asupra Ucrainei s-a tras cu rachete Kh-101, Kh-555, Kalibr, Iskander, Tornado-S și S-300.

Pentru a calcula, Forbes a folosit următoarele estimări:

o rachetă X-101 – 13 milioane de dolari;
o rachetă Kalibr – 6,5 milioane de dolari;
o rachetă Iskander – 3 milioane de dolari;
o rachetă Onyx – 1,25 milioane de dolari;
o rachetă X-22 – 1 milion de dolari;
o rachetă Tochka-U – 300.000 de dolari.

Costul total al dronelor folosite pe 10 octombrie se ridică la câteva milioane de dolari.

Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ.

Potrivit sursei citate, „ieri (luni – n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă”.

#drone #rachete #forbes #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.