Cât au costat rachetele cu care Putin a lovit Ucraina luni

Atacul masiv cu rachete declanșat luni de Rusia asupra orașelor ucrainene a costat între 400 și 700 de milioane de dolari, a calculat Forbes Ucraina.

84 de rachete au fost lansate asupra teritoriului ucrainean și 24 de drone au fost implicate în atac, potrivit Forbes Ucraina, care citează datele oficiale prezentate de autoritățile ucrainene.

Costul total al rachetelor lansate este greu de stabilit cu precizie, arată Forbes, din moment ce nu se cunoaște numărul exact al rachetelor din fiecare tip care au fost trase. Potrivit rapoartelor citate de publicație, asupra Ucrainei s-a tras cu rachete Kh-101, Kh-555, Kalibr, Iskander, Tornado-S și S-300.

Pentru a calcula, Forbes a folosit următoarele estimări:

o rachetă X-101 – 13 milioane de dolari;
o rachetă Kalibr – 6,5 milioane de dolari;
o rachetă Iskander – 3 milioane de dolari;
o rachetă Onyx – 1,25 milioane de dolari;
o rachetă X-22 – 1 milion de dolari;
o rachetă Tochka-U – 300.000 de dolari.

Costul total al dronelor folosite pe 10 octombrie se ridică la câteva milioane de dolari.

Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ.

Potrivit sursei citate, „ieri (luni – n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă”.

#drone #rachete #forbes #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.