Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă? Corneliu Botgros, despre salariul său, prețuri și invidie în breaslă

„E destul de complicat, însă ne dăm seama că este lume mult mai necăjită și care într-adevăr o duce foarte greu în această perioadă”, scrie Realitatea.md. Corneliu Botgros, violonist în orchestra „Lăutarii”, a subliniat în cadrul interviului pentru Galben că nu este cazul ca artiștii moldoveni să se plângă sau i-a îndemnat cel puțin să o facă mai modest. În același timp, a dat de înțeles că asta nu înseamnă că averile artiștilor sunt colosale. A mai dezvăluit și informații despre prețurile pentru evenimente private.

„De-a lungul anilor am mai pus ceva de o parte, pentru că așa am fost învățați și adică a venit vremea când mai umblăm la ciorap. … Vreau să vă spun că de la începutul pandemiei, din martie anul trecut, noi primim salariul integral. Nu avem restanțe la acest capitol. Ministerul Culturii își onorează toate obligațiile față de colectivele care sunt angajate la Palatul Național. Mă refer și la orchestra Mugurel, Fluieraș, Lăutarii, Noroc, Dolgan, Milenium… și așa mai departe. Este un salariu minuscul, foarte mic, dar în perioada aceasta de pandemie mi se pare o grămadă de bani. E un salariu modest, chiar și pentru bugetari. Dacă cineva crede că un muzicant profesionist primește o sumă generoasă de la stat nu este adevărat. Un salariu în orchestra „Lăutarii” este în jur de 4 mii de lei. Dacă ai un titlu de maestru în artă sau artist al poporului, sunt niște adaosuri de 200-500 de lei. Eu ca artist al poporului am un adaos de 250 de lei”, a povestit Corneliu Botgros.

Așa cum spune și el, din punctul de vedere a unui om de afaceri, ceea ce câștigăm ei este mizer, iar din alt punct de vedere, este mult. Câștigul pe care-l au însă le oferă șansa să nu plece peste hotare.

„Salariile pe care noi le câștigăm ne oferă șansa să stăm acasă cu familiile noastre, să muncim aici. Nu facem din asta averi mari, crede-mă. Chiar nu. Dar să ducem un mod de viață decent putem. De la nunți? Multă lume crede că, spre exemplu, cât câștigă un solist la nuntă pe o oră este valabil și pentru muzicanți. Nu este adevărat. Muzicanții au niște taxe stabilite de ani de zile și ele nu vor fi degrabă depășite”, a explicat acesta.

Potrivit lui, sunt niște taxe de 150-200 de euro de persoană care cântă de la începutul nunții până la sfârșitul acesteia. Adică, dacă un cântăreț timp de o oră ia 500 de euro, atunci un muzicant ia 200 și asta pentru un program mai lung ca durată.

Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă?

„Sunt oameni care vor toată orchestra, sunt care vor doar o parte. Alții vin cu ideea să fie un taraf scurt, cât mai scurt… Sunt diferite situații care depind de ceea ce-și dorește omul și în funcție de asta variază prețul”, a mai explicat Corneliu Botgros.

Astfel, cu aproximație, dacă vin 10 muzicanți, atunci ar însemna o sumă în jurul cifrei de 2.000 de euro. Și dacă e vorba despre nunți în România, aceasta poate fi mai mare.

Invidie în breaslă

Corneliu Botgros s-a arătat deschis să vorbească și despre invidia în breaslă.

„Bănuiesc că în noi încă mai persistă mentalitatea sovietică – nici mie, nici ție. Dacă cineva a realizat vreun proiect nou, pe altcineva doare. Și probabil din propria frustrare vin aceste comentarii, nemulțumiri. Pentru asta te impune să încerci să depășești sau cel puțin să ajungi la același nivel, nu? Așa ar proceda un om cu cei 7 ani de acasă. Doar că la noi nu funcționează așa. Dacă nu am eu gard, nu trebuie să aibă nici vecinul. Îl strică pe al lui, în loc să-și facă singur gard”, a spus acesta.

„Asta nu e valabil doar pentru artiști. În general societatea noastră este așa, rău intenționată, parcă s-ar bucura de insuccesele unui om mai degrabă decât pentru niște realizări”, a mai adăugat el.

#Corneliu Botgros #Lăutarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.