Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă? Corneliu Botgros, despre salariul său, prețuri și invidie în breaslă

„E destul de complicat, însă ne dăm seama că este lume mult mai necăjită și care într-adevăr o duce foarte greu în această perioadă”, scrie Realitatea.md. Corneliu Botgros, violonist în orchestra „Lăutarii”, a subliniat în cadrul interviului pentru Galben că nu este cazul ca artiștii moldoveni să se plângă sau i-a îndemnat cel puțin să o facă mai modest. În același timp, a dat de înțeles că asta nu înseamnă că averile artiștilor sunt colosale. A mai dezvăluit și informații despre prețurile pentru evenimente private.

„De-a lungul anilor am mai pus ceva de o parte, pentru că așa am fost învățați și adică a venit vremea când mai umblăm la ciorap. … Vreau să vă spun că de la începutul pandemiei, din martie anul trecut, noi primim salariul integral. Nu avem restanțe la acest capitol. Ministerul Culturii își onorează toate obligațiile față de colectivele care sunt angajate la Palatul Național. Mă refer și la orchestra Mugurel, Fluieraș, Lăutarii, Noroc, Dolgan, Milenium… și așa mai departe. Este un salariu minuscul, foarte mic, dar în perioada aceasta de pandemie mi se pare o grămadă de bani. E un salariu modest, chiar și pentru bugetari. Dacă cineva crede că un muzicant profesionist primește o sumă generoasă de la stat nu este adevărat. Un salariu în orchestra „Lăutarii” este în jur de 4 mii de lei. Dacă ai un titlu de maestru în artă sau artist al poporului, sunt niște adaosuri de 200-500 de lei. Eu ca artist al poporului am un adaos de 250 de lei”, a povestit Corneliu Botgros.

Așa cum spune și el, din punctul de vedere a unui om de afaceri, ceea ce câștigăm ei este mizer, iar din alt punct de vedere, este mult. Câștigul pe care-l au însă le oferă șansa să nu plece peste hotare.

„Salariile pe care noi le câștigăm ne oferă șansa să stăm acasă cu familiile noastre, să muncim aici. Nu facem din asta averi mari, crede-mă. Chiar nu. Dar să ducem un mod de viață decent putem. De la nunți? Multă lume crede că, spre exemplu, cât câștigă un solist la nuntă pe o oră este valabil și pentru muzicanți. Nu este adevărat. Muzicanții au niște taxe stabilite de ani de zile și ele nu vor fi degrabă depășite”, a explicat acesta.

Potrivit lui, sunt niște taxe de 150-200 de euro de persoană care cântă de la începutul nunții până la sfârșitul acesteia. Adică, dacă un cântăreț timp de o oră ia 500 de euro, atunci un muzicant ia 200 și asta pentru un program mai lung ca durată.

Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă?

„Sunt oameni care vor toată orchestra, sunt care vor doar o parte. Alții vin cu ideea să fie un taraf scurt, cât mai scurt… Sunt diferite situații care depind de ceea ce-și dorește omul și în funcție de asta variază prețul”, a mai explicat Corneliu Botgros.

Astfel, cu aproximație, dacă vin 10 muzicanți, atunci ar însemna o sumă în jurul cifrei de 2.000 de euro. Și dacă e vorba despre nunți în România, aceasta poate fi mai mare.

Invidie în breaslă

Corneliu Botgros s-a arătat deschis să vorbească și despre invidia în breaslă.

„Bănuiesc că în noi încă mai persistă mentalitatea sovietică – nici mie, nici ție. Dacă cineva a realizat vreun proiect nou, pe altcineva doare. Și probabil din propria frustrare vin aceste comentarii, nemulțumiri. Pentru asta te impune să încerci să depășești sau cel puțin să ajungi la același nivel, nu? Așa ar proceda un om cu cei 7 ani de acasă. Doar că la noi nu funcționează așa. Dacă nu am eu gard, nu trebuie să aibă nici vecinul. Îl strică pe al lui, în loc să-și facă singur gard”, a spus acesta.

„Asta nu e valabil doar pentru artiști. În general societatea noastră este așa, rău intenționată, parcă s-ar bucura de insuccesele unui om mai degrabă decât pentru niște realizări”, a mai adăugat el.

#Corneliu Botgros #Lăutarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.