Catastrofele naturale au provocat pagube estimate la 120 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023

09 Aug. 2023, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 16:21 // Actual //  bani.md

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale la nivel mondial a scăzut uşor în primul semestru, până la 120 de miliarde de dolari (109 miliarde de euro), potrivit unei estimări publicate miercuri de grupul elveţian de reasigurări Swiss Re, informează AFP.

Catastrofa cea mai costisitoare în prima jumătate a acestui an a fost cutremurul din Turcia şi Siria, a precizat Swiss Re. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Mondiale, pagubele economice provocate de acest cutremur au fost evaluate la 34 de miliarde de dolari, în timp ce potrivit calculelor Swiss Re cheltuielile pentru companiile de asigurări sunt estimate la 5,3 miliarde de dolari.

Însă aşa-numitele catastrofe naturale secundare, spre deosebire de marile catastrofe precum cutremurele sau cicloanele tropicale, au fost cele care au dus la creşterea cheltuielilor pentru asiguratori.

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale a fost mai mare în primul semestru din 2022, 123 miliarde de dolari, ca urmare a inundaţiilor costisitoare din Australia şi Africa de Sud. Totuşi, cheltuielile pentru asigurători au continuat să crească, până la 50 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023, comparativ cu 48 de miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, punând din nou în evidenţă impactul în creştere al acestor catastrofe naturale secundare.

„Efectele schimbărilor climatice se pot vedea deja în anumite pericole precum valurile de căldură, secetă, inundaţii şi precipitaţii extreme”, a subliniat Jérôme Jean Haegeli, economistul şef de la Swiss Re.

Pierderile suportate de companiile de asigurări de pe urma furtunilor şi fenomenelor meteorologice asociate (precum grindină, precipitaţii puternice, vânt şi schimbări bruşte de temperatură) s-au ridicat la 35 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde de dolari numai în SUA, a estimat Swiss Re.

Printre catastrofele naturale din primul semestru figurează şi două furtuni care s-au succedat în Noua Zeelandă, care au provocat în special inundaţii la Auckland. Pierderile suportate de firmele asigurări sunt evaluate la 2,3 miliarde de dolari.

Ploile torenţiale din Italia, în regiunea Emilia-Romagna, i-au costat de asemenea 600 de milioane de dolari pe asiguratori, Swiss Re menţionând necesitatea de a consolida acoperirea de risc în Italia în condiţiile în care pierderile economice sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

La începutul lunii iulie, un val de căldură a lovit SUA, nord-vestul Chinei şi sudul Europei, provocând incendii pe insulele greceşti, în Italia dar şi în Algeria, însă Swiss Re spune că este prea devreme să ofere estimări cu privire la costuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!