Câte minute de muncă costă o ceașcă de cafea în Republica Moldova

Analiștii au analizat de câte minute de muncă e nevoie pentru ceașcă de cafea în Moldova și în alte 102 de țări incluse în ratingul picodi.com.

Astfel, printre statele cu cea mai scumpă cafea se numără Danemarca – 5,08 euro, Qatar – 5,05 euro, Hong Kong – 5,06 euro, în timp ce cea mai accesibilă cafea este în Ucraina – 1,07 euro, Tunisia – 0,70 euro și Algeria – 0,58 euro.

Dacă e să comparăm costul unei băuturi cu salariul mediu din țară, atunci Andorra, Australia, Elveția și Luxemburg devin lideri. În aceste țări, o ceașcă de cafea poate fi câștigată în 8-9 minute.

În Moldova, cu un cost mediu al unei băuturi este de 25,9 de lei (1,34 euro) și poate fi câștigată în 32 de minute. Moldova este pe locul 59 în clasament. În România o ceașcă de cafea poate fi câștigată cu 23 de minute de muncă (locul 47). Iar locuitorii din Bulgaria și Ungaria vor plăti pentru cafeaua lor 22, respectiv 18 minute de muncă.

Ultimele locuri în clasament revin Sri Lanka, Indonezia și Nigeria. În Nigeria, o cafea se câștigă în mai mult de 2 ore, în Indonezia – 1 oră și 35 de minute, iar în Sri Lanka – puțin peste 1,5 ore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cafea #munca #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar