Câți bani ar primi soldații ruși pentru distrugerea unor echipamente ucrainene

Peste 10.000 de militari ruși ar fi primit plăți în numerar pentru distrugerea sau capturarea de echipamente militare ucrainene de când Moscova a lansat invazia în Ucraina anul trecut, a declarat vineri Ministerul rus al Apărării, potrivit The Moscow Times.

Plățile de bonusuri – cuprinse între 50.000 și 300.000 de ruble (între 600 și 3.580 de dolari), în funcție de tipul de echipament – ar fi fost transferate în conturile bancare personale ale soldaților ruși, potrivit unor oficiali militari.

De exemplu, militarilor li se promit 300.000 de ruble pentru distrugerea unui elicopter sau a unui avion de vânătoare inamic.

Ministerul Apărării a declarat că trupele ruse au distrus sau capturat peste 16.000 de arme și echipamente inamice în cele 15 luni de ofensivă, precizând că sistemele de rachete HIMARS furnizate de SUA se numără printre echipamentele vizate. Afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Sursa citată susține că Rusia continuă să se confrunte cu o lipsă gravă de soldați pentru războiul său din Ucraina, în contextul în care mii de oameni au fost uciși și răniți în luptă și al unor campanii de recrutare slabe în armată.

Una dintre modalitățile prin care Moscova a încercat să stimuleze numărul de înrolați este promisiunea unor prime uriașe în bani pentru distrugerea echipamentului militar ucrainean, alături de plăți lunare generoase.
Citând surse oficiale neidentificate, Bloomberg a relatat în martie că Kremlinul încearcă să recruteze 400.000 de soldați în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#echipamente #HIMARS #soldați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.