Căutat de Interpol, milionar îmbogățit de Putin în Rusia! Imperiul secret al lui Ilan Șor

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, a reușit să-și extindă afacerile în Rusia, Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite, conturând o rețea financiară opacă destinată ocolirii sancțiunilor internaționale impuse Kremlinului după invazia în Ucraina. Dezvăluirile apar într-o amplă investigație realizată de RISE Moldova.

RISE a identificat un server ascuns care găzduiește o infrastructură digitală complexă, conectând multiple platforme de transferuri financiare, inclusiv criptomonede, administrate de Ilan Șor și aflate în colaborare directă cu autoritățile ruse. Printre acestea: a7a5.io, favnirtrade.com (înregistrată în Dubai), dar și ilan-shor.com.

Potrivit unei analize tehnice, aceste site-uri sunt interconectate prin adrese IP și servere de e-mail partajate, indicând o rețea digitală comună, folosită pentru tranzacții internaționale și finanțări comerciale în afara sistemului bancar clasic.

După ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară” (supranumit „Furtul miliardului”), Șor s-a stabilit la Moscova, unde a obținut cetățenia rusă și a înființat cel puțin șase companii, unele în parteneriat cu bănci de stat ruse precum PromsvyazBank (PSB) – o instituție sub controlul lui Vladimir Putin.

Prin holdingul A7, Ilan Șor a coordonat afaceri ce au generat în 2024 un venit de peste 12 miliarde de ruble (152 milioane dolari) – mai mult de jumătate din prejudiciul pe care îl datorează statului moldovean.

În paralel, A7 a primit împrumuturi masive de la VEB.RF, corporația rusă de dezvoltare aflată sub sancțiuni internaționale și deconectată de la sistemul SWIFT. În 2025, una dintre firmele din grup a semnat noi contracte de credit în valoare de peste 1,3 miliarde dolari.

RISE a identificat două firme înregistrate în Kârgâzstan: Prosperita și A7-Kârgâzstan, ambele legate de Șor și implicate în intermedieri financiare și comerț angro. Tot aici este emis tokenul A7A5, o criptomonedă stabilă ancorată în rubla rusească, legalizată local și promovată ca instrument alternativ de plată în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și Africa de Nord.

Totodată, prin firma Favnir LLC-FZ, înregistrată în Dubai, Șor controlează activități de comerț internațional sub paravanul vânzării de echipamente industriale și bunuri de larg consum. Website-ul companiei este conectat la rețeaua tehnologică a holdingului A7.

Adresele IP și serverele utilizate de site-urile holdingului A7, inclusiv cele din Rusia, Kârgâzstan și Emirate, arată existența unei infrastructuri coordonate de transferuri financiare, menită să evite regimul sancțiunilor occidentale. Platformele afișează tarife foarte mici și promit tranzacții rapide, în orice valută, din Rusia către întreaga lume – inclusiv Moldova.

RISE a încercat să obțină o reacție de la Ilan Șor, însă acesta nu a răspuns solicitărilor adresate prin canale oficiale, inclusiv la adresele asociate organizației Evrazia și holdingului A7.

Rețeaua construită de Ilan Șor ilustrează capacitatea oligarhilor fugari de a folosi noile tehnologii și jurisdicțiile favorabile pentru a se sustrage controlului internațional, în timp ce își consolidează influența economică și politică în Federația Rusă și țările aliate Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #Sor #Afaceri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul total de vizitatori (turiști și excursioniști) care au apelat la serviciile agențiilor de turism și turoperatorilor a constituit 59,2 mii persoane, în creștere cu 8,7% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai creșetere a înregistrat-o turismul receptor, cu o creștere de 61,7%, ajungând la 12,6 mii de persoane. Circa 95% dintre vizitatorii străini au fost excursioniști de o zi, iar România rămâne principala sursă de turiști (89,2%), urmată de Italia (2,9%) și Turcia (1,9%). S-a constatat și o creștere a duratei medii a șederii turiștilor străini – de la 4,4 la 4,7 zile.

Turismul emițător, adică moldovenii care călătoresc în străinătate, a crescut cu 11,1%, atingând 34,0 mii de persoane. Cele mai populare destinații au fost Egipt (35,5%), România (25,4%), Turcia (10,3%), Bulgaria, EAU și Italia. Deși numărul călătoriilor a crescut, durata medie a sejurului a scăzut, de la 5,9 la 5,3 zile.

În contrast, turismul intern a înregistrat o scădere considerabilă, de 21,5%, totalizând tot 12,6 mii persoane, dintre care 70% au fost excursioniști. Cele mai active regiuni în organizarea turismului intern au fost municipiul Chișinău (42,4%), urmat de Sud (37,8%) și Centru (19,8%).

În ciuda scăderii turismului intern, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au crescut cu 16,2%, ajungând la 421,3 milioane lei. Cele mai mari venituri provin din: turismul emițător – 378,4 mil. lei (+17,4%), turismul intern – 32,9 mil. lei (+1,5%) și turismul receptor – 10,0 mil. lei (+26,8%).